Există tot mai multe dovezi care arată că adulţii care s-au recuperat după COVID-19 au rămas cu leziunilor pulmonare pe termen lung. Noi cercetări sugerează că nu doar adulţii sunt expuşi complicaţiei, ci şi copiii şi adolescenţii, care rămân cu astfel de sechele post COVID.
O nouă analiză publicată în revista Radiology detaliază semnele de disfuncţie pulmonară persistentă la copiii care s-au recuperat după o infecţie cu COVID sau care se confruntă cu simptome de COVID de lungă durată. Folosind investigaţiile de tip RMN, experţii au descoperit o reducere a parenchimului pulmonar ventilat şi perfuzat (potrivire V/Q) la grupul de pacienţi cu COVID, comparativ cu un grup de martori sănătoşi.
„Am conceput acest studiu atunci când numărul dovezilor pentru cazurile long sau post-COVID la adulţi a crescut”, a explicat dr. Ferdinand Knieling, autorul principal al studiului, specialist în pediatrie şi medicina adolescenţilor de la departamentele de Pediatrie şi Medicina Adolescentului de la Spitalul Universitar Erlangen, Germania.
„Aceasta a fost şi când primii pacienţi cu simptome nespecifice au fost văzuţi în departamentul nostru, iar părinţii au început să întrebe despre o asociere cu o infecţie anterioară,” a spus medicul Knieling.
Analiza a inclus 54 de participanţi post-COVID - 29 recuperaţi şi 25 cu COVID lung -, fiecare dintre ei fiind supus unei scanări RMN. Dificultăţi de respiraţie, probleme de concentrare, dureri de cap, oboseală şi pierderea mirosului au fost raportate frecvent în grupul COVID. Potrivirea V/Q pentru acelaşi grup a fost de 62% (grup recuperat) şi 60% (grup lung COVID). În comparaţie, potrivirea V/Q a martorilor sănătoşi a fost raportată a fi de 81%.
„Simptomele persistente după COVID încă provoacă odiseea diagnosticării, iar acest lucru este valabil mai ales pentru tineri. Descoperirile noastre ilustrează faptul că îngrijirea acestor pacienţi este o provocare multidisciplinară”, a afirmat Knieling, potrivit siteului healthimaging.com.
În ceea ce priveşte viitorul, nu se ştie cum aceste constatări, împreună cu simptomele pacienţilor, fie se vor rezolva, fie vor continua să afecteze calitatea vieţii la cei afectaţi.
