Un nou raport publicat de biroul european de statistică, Eurostat, arată că tinerii din România se consideră sănătoşi într-o proporţie fără egal în Uniunea Europeană. Această stare de sănătate autopercepută este, însă, în contrast cu alte statistici care relevă o speranţă redusă de viaţă sănătoasă în ţara noastră, pe fondul prevenţiei reduse şi a educaţiei precare privind sănătatea.
Astfel, în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 29 de ani din România, 98% - cel mai mare procent din UE - se consideră sănătoşi.
Pe următoarele locuri se clasează Grecia (97,4%) şi Bulgaria (97,1%). Datele sunt valabile pentru anul 2022, potrivit Eurostat.
La polul opus, doar 71,1% dintre tinerii din Danemarca, 75,3% dintre tinerii din Suedia şi 82,3% dintre cei din Finlanda se consideră sănătoşi.
Cu toate acestea, românii se numără printre europenii cu o speranţă scăzută de viaţă sănătoasă la naştere.
Statisticile europene arată că, în 2020, femeile din România aveau o speranţă de viaţă sănătoasă la naştere de 60,5 ani, iar bărbaţii de 59,3 ani.
La speranţa de viaţă sănătoasă a femeilor, România se află aproape de mijlocul clasamentului în UE (locul 17 din 27 de ţări), în timp ce la speranţa de viaţă sănătoasă a bărbaţilor, se află spre coada clasamentului (locul 19/27).
Totuşi, la ambele sexe, speranţa de viaţă sănătoasă la naştere este sensibil sub media europeană, de 64,5 ani la femei şi 63,5 ani la bărbaţi.
Suedia este ţara europeană cu cea mai mare speranţă de viaţă sănătoasă atât la bărbaţi (72,8 ani), cât şi la femei (72,7 ani), în timp ce Letonia este pe ultimul loc - 52,6 ani la bărbaţi şi 54,3 ani la femei.
