Un studiu al cercetătorilor francezi sugerează o posibilă asociere directă între consumul mare de îndulcitori artificiali şi riscul crescut de boli cardiovasculare, inclusiv infarct şi AVC.
Un studiu amplu efectuat pe un eşantion de populaţie adultă din Franţa, publicat miercuri de The BMJ, a constatat că îndulcitorii artificiali, care fac parte din clasa de aditivi alimentari, consumaţi zilnic de milioane de oameni şi prezenţi în mii de alimente şi băuturi, nu ar trebui consideraţi o alternativă sănătoasă şi sigură la zahăr, în conformitate cu poziţia actuală a mai multor agenţii de sănătate.
Îndulcitorii artificiali sunt folosiţi pe scară largă ca alternative la zahăr, fără sau cu conţinut scăzut de calorii. Aceştia reprezintă o piaţă globală de 7 miliarde de euro şi se găsesc în mii de produse din întreaga lume, în special în alimentele ultraprocesate, cum ar fi băuturile îndulcite artificial, unele gustări şi mâncăruri congelate cu conţinut scăzut de calorii.
Mai multe studii au legat consumul de îndulcitori artificiali sau de băuturi îndulcite artificial (ASB) de creşterea în greutate, hipertensiune arterială şi inflamaţie, dar constatările au rămas neconcludente cu privire la rolul îndulcitorilor artificiali în cauza diferitelor boli, inclusiv a bolilor cardiovasculare (BCV).
Studii observaţionale au folosit consumul de ASB ca indicator pentru a explora riscul de BCV, dar niciunul nu a măsurat aportul îndulcitorilor artificiali în regimul alimentar general.
Pentru a studia acest lucru, o echipă de cercetători de la Institutul Naţional Francez pentru Sănătate şi Cercetare Medicală (Inserm) au folosit datele de la 103.388 de participanţi (vârsta medie 42 de ani; 80% femei) din studiul online NutriNet-Santé, lansat în Franţa în 2009, pentru a investiga relaţiile dintre nutriţie şi sănătate.
Aportul alimentar şi consumul de îndulcitori artificiali au fost evaluate din jurnalul alimentar completat de participanţi la fiecare 24 de ore. Au fost făcute ajustări pentru o serie de factori de sănătate, stil de viaţă şi socio-demografici.
În analiză au fost incluşi îndulcitori artificiali din toate sursele alimentare (băuturi, îndulcitori de masă, produse lactate etc.), după tipul acestora (aspartam, acesulfam de potasiu şi sucraloză).
Un total de 37% dintre participanţi au consumat îndulcitori artificiali, cu un aport mediu de 42,46 mg/zi, ceea ce corespunde aproximativ cu un pachet individual de îndulcitor de masă sau cu 100 ml de băuturi carbogazoase dietetice.
Printre participanţii care au consumat îndulcitori artificiali, aporturile medii pentru categoriile de consum scăzut şi crescut au fost de 7,46 şi, respectiv, 77,62 mg/zi.
În comparaţie cu non-consumatorii, cei care au consumat îndulcitori artificiali în cantităţi mai mari au avut tendinţa de a fi mai tineri, cu un indice de masă corporală mai mare, fumători, mai puţin activi fizic şi urmând o dietă pentru slăbit.
Ei au avut, de asemenea, un aport energetic total mai mic şi un aport mai mic de alcool, grăsimi saturate şi polinesaturate, fibre, carbohidraţi, fructe şi legume şi un aport mai mare de sodiu, carne roşie şi procesată, produse lactate şi băuturi fără zahăr adăugat. Cercetătorii au luat în considerare toate aceste diferenţe în analizele lor.
Pe parcursul unei perioade medii de urmărire de nouă ani, au avut loc 1.502 de evenimente cardiovasculare. Acestea au inclus infarct, angina pectorală, angioplastie (o procedură de lărgire a arterelor inimii blocate sau îngustate), atac ischemic tranzitoriu şi AVC.
Cercetătorii au descoperit că aportul total de îndulcitori artificiali a fost asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare (rata absolută de 346 la 100.000 persoane/an la consumatorii mai mari şi 314 la 100.000 persoane/an la non-consumatori).
Îndulcitorii artificiali au fost asociaţi mai ales cu riscul de boală cerebrovasculară (rate absolute 195 şi 150 la 100.000 persoane/an la consumatorii mai mari şi, respectiv, neconsumatori).
Consumul de aspartam a fost asociat cu un risc crescut de evenimente cerebrovasculare (186 şi 151 la 100.000 persoane/an, la consumatorii mai mari şi, respectiv, neconsumatori), în timp ce acesulfamul de potasiu şi sucraloza au fost asociate cu risc crescut de boală coronariană (acesulfam de potasiu: 167 şi 164 per 100.000 persoană/an; sucraloză: 271 şi 161 la 100.000 persoană/an la consumatorii mai mari şi, respectiv, neconsumatori).
Cercetătorii au atras atenţia că studiul a fost unul observaţional, care nu poate stabili o cauzalitate, mai ales că autorii nu au putut exclude posibilitatea ca alţi factori necunoscuţi să fi afectat rezultatele.
Cu toate acestea, a fost un studiu amplu care a evaluat aportul de îndulcitori artificiali de către indivizi, folosind date precise şi de înaltă calitate, iar concluziile sunt în conformitate cu alte studii care leagă expunerea la îndulcitori artificiali cu mai mulţi markeri care indică o stare de sănătate precară.
Cercetătorii spun că rezultatele acestui studiu sugerează că nu există niciun beneficiu asupra rezultatelor bolilor cardiovasculare, prin înlocuirea zahărului adăugat cu îndulcitorii artificiali.
Studii de grup prospective suplimentare ar fi necesare pentru a confirma aceste rezultate, inclusiv alte studii experimentale, care ar putea a clarifica şi procesele şi căile biologice care au loc, au mai subliniat autorii.
Totuşi, ei sugerează că acest studiu oferă perspective cheie în contextul reevaluării îndulcitorilor artificiali în curs de derulare, în prezent, de către Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi alte agenţii de sănătate.
