Autorităţile sanitare trag un semnal de alarmă după ce, în toamna acestui an, Germania, Polonia şi Spania au identificat poliovirusul în apele reziduale. Poliomielita este o infecţie virală severă care afectează în principal sistemul nervos şi poate provoca paralizie la copii. Este cauzată de poliovirus, care se înmulţeşte în intestine şi se răspândeşte în principal prin contaminarea cu materii fecale infectate, pe cale fecal-orală. În România, poliomielita se consideră eradicată, prin campanile de vaccinare.
Poliovirusul se răspândeşte cu uşurinţă prin aer şi prin contactul cu suprafeţe contaminate. Înainte de introducerea vaccinării în masă, poliomielita era una dintre principalele cauze de paralizie şi deces la copii.
Poliomielita a fost declarată eradicată în Europa în 2002 datorită succesului programelor de vaccinare, care poate preveni poliomielita şi complicaţiile pe care le poate cauza.
Autorităţile sanitare spun că ţările europene ar trebui să îşi intensifice eforturile de imunizare şi de supraveghere a virusului poliomielitei (poliovirus) după ce acesta a fost identificat în apele reziduale din trei ţări europene, Germania, Polonia şi Spania.
Niciuna dintre aceste ţări nu a raportat cazuri reale de poliomielită, o boală extrem de contagioasă care afectează mai ales copiii mici şi care poate invada sistemul nervos şi provoca paralizie în cazuri grave.
Autorităţile sanitare locale şi mondiale au declarat că recentele detecţii ale poliovirusului în probele culese de la uzinele de tratare a apelor reziduale din Varşovia, Barcelona, München, Bonn, Köln şi Hamburg ar trebui să servească drept semnal de alarmă pentru ţările europene pentru a-şi consolida programele de supraveghere a bolilor şi pentru a se asigura că nu există lacune în vaccinare care ar putea permite răspândirea virusului.
Deşi Europa a fost declarată liberă de poliomielită în 2002, virusul este încă prezent în alte ţări, ceea ce înseamnă că există întotdeauna riscul ca cazurile să fie importate în ţările europene şi să înceapă să se răspândească în rândul persoanelor nevaccinate.
„Ori de câte ori se detectează poliovirus, sub orice formă, din orice sursă, într-o zonă care a fost anterior liberă de poliomielită, acest lucru este neobişnuit”, a declarat pentru Euronews Health Oliver Rosenbauer, purtător de cuvânt pentru eforturile de eradicare a poliomielitei în cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Ratele globale de vaccinare pot masca lacune locale în materie de acoperire vaccinală
Autorităţile de sănătate din Polonia au avertizat că copiii ar trebui să fie imunizaţi şi îşi actualizează stocurile de vaccinuri împotriva poliomielitei, în timp ce Ministerul Sănătăţii din Germania oferă teste gratuite clinicilor medicale pentru a testa infecţiile umane.
În Polonia, 85% dintre copiii de un an au fost vaccinaţi împotriva poliomielitei anul trecut, ceea ce reprezintă una dintre cele mai scăzute rate din Europa. Această rată a fost de 93% în Spania şi de 91% în Germania, conform datelor OMS.
Aproximativ 80 % din populaţie ar trebui să fie vaccinată pentru a proteja comunitatea de infecţie, spun experţii în domeniul sănătăţii, deşi autorităţile poloneze au declarat că rata ar trebui să fie de 95 % în rândul copiilor şi adolescenţilor.
Însă datele naţionale pot masca lacune la nivel local, ceea ce înseamnă că pot exista zone cu rate de imunizare mai scăzute care oferă virusului posibilitatea de a se răspândi.
Conform estimărilor Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), este posibil ca, între 2012 şi 2021, până la 2,4 milioane de copii din Uniunea Europeană să nu fi fost vaccinaţi împotriva poliomielitei.
De asemenea, este posibil ca persoanele care călătoresc din zone cu risc ridicat - cum ar fi Afganistan şi Pakistan, unde poliomielita este încă endemică - să nu fie complet vaccinate, ceea ce le-ar putea face vulnerabile în cazul în care virusul circulă la nivel local.
„Acest lucru arată că avem regiuni de persoane subvaccinate nu numai în Polonia, ci şi în Europa”, a declarat pentru Euronews Health dr. Thea K Fischer, profesor la Universitatea din Copenhaga şi co-fondator al Reţelei europene a enterovirusurilor non-polio.
Vizarea poliovirusului în apele reziduale
Poliovirusul este detectat în apele reziduale atunci când oamenii elimină urme de virus prin fecale, dar acest lucru nu înseamnă neapărat că oamenii sunt bolnavi. Virusul poate fi excretat şi de persoanele care au fost vaccinate cu vaccinul oral împotriva poliomielitei, care conţine un virus atenuat (slăbit), dar viu, care declanşează un răspuns imun pentru a proteja împotriva unei infecţii ulterioare.
În zonele cu salubritate precară, virusul poate continua să circule printre persoanele vulnerabile şi, dacă se răspândeşte suficient de mult timp, poate suferi o mutaţie într-o tulpină mai puternică care provoacă paralizie.
Momentan, asta nu este o preocupare majoră în ţări precum Germania, Spania sau Polonia, care au sisteme sanitare şi de supraveghere solide, a precizat dr. Rosenbauer.
Majoritatea celorlalte ţări europene au, de asemenea, programe de detectare a bolilor care identifică ocazional poliovirusul în apele reziduale, cum s-a întâmplat în Regatul Unit în 2022.
Dar chiar şi ţările cu sisteme de supraveghere a apelor reziduale tind să aibă focare în anumite zone geografice care pot permite virusului să circule nedetectaţi, spun specialiştii, iar autorităţile poloneze îşi extind acum testarea apelor reziduale.
„Pandemia de Covid-19 a avansat implementarea şi extinderea sistemelor de supraveghere pentru a acoperi şi poliomielita, dar este nevoie de timp pentru a avea un sistem de mediu cuprinzător”, a declarat Fischer.
Poliomielita nu poate fi vindecată, dar poate fi prevenită prin vaccinare. Persoanele se pot imuniza după vaccinare sau după o infecţie cu virusul poliomielitic. Sunt disponibile două tipuri de vaccin: un vaccin poliomielitic inactivat (VPI) şi un vaccin poliomielitic viu atenuat, administrat oral (VPO). Ambele sunt foarte eficiente împotriva virusului poliomielitic. Deşi VPO nu se utilizează în Uniunea Europeană (UE), acesta se mai foloseşte în anumite ţări în care circulă virusul poliomielitic sălbatic, pentru a controla focarele, potrivit Portalului european de informaţii despre vaccinare.
Vaccinarea împotriva poliomielitei cu VPI face parte din programele de vaccinare de rutină a copiilor din statele membre ale UE. VPI poate fi administrat ca monovaccin sau în combinaţie cu alte vaccinuri (de exemplu difterie, tetanos, pertussis, hepatita B şi Haemophilus influenzae de tip B - vaccinul hexavalent, care este o combinaţie de antigene bacteriene (4) şi virale (2) care imunizează organismul împotriva a şase boli cu potenţial mare de agravare şi deces: poliomielita, hepatita B (VHB), difteria, tetanosul, tusea convulsivă, şi infecţia cu Haemophilus influenzae tip b.
Eradicarea poliomielitei la nivel mondial
Probele de poliovirus identificate în această toamnă sunt de tip 2, o tulpină care a fost declarată eliminată la nivel mondial în 2015, dar care încă apare ocazional în apele reziduale europene de la persoane care au fost imunizate cu versiunea orală a vaccinului, conform unui studiu recent, publicat în revista Lancet Regional Health - Europe.
Reapariţia poliovirusului în ultimii ani subliniază „ameninţarea continuă de cazuri sau focare atunci când tulpinile importate se răspândesc în populaţii cu imunitate scăzută împotriva tulpinilor eliminate la nivel local”, au declarat cercetătorii, subliniind că fost un an dificil pentru eforturile de eradicare a poliomielitei la nivel mondial.
Atât Pakistanul, cât şi Afganistanul au lansat campanii de vaccinare în octombrie, pe fondul unei reapariţii a cazurilor de poliomielită în acest an. În 2024 s-au înregistrat 55 de cazuri în Pakistan şi 23 în Afganistan, faţă de şase în 2023. Gaza a raportat, de asemenea, primul său caz din ultimii 25 de ani, după ce un copil a fost diagnosticat cu poliomielită şi virusul a fost detectat în apele reziduale ale teritoriului devastat de război în timpul verii.
Acest lucru a determinat două scurte pauze umanitare în luptele dintre Israel şi Hamas, astfel încât OMS să poată vaccina complet aproape 557.000 de copii sub vârsta de 10 ani. Autorităţile sanitare au avertizat că virusul s-ar putea răspândi peste graniţe în lipsa unui efort concertat de limitare a acestuia.
„Poliomielita este o boală extrem de infecţioasă şi se răspândeşte mai ales în tăcere pe distanţe foarte lungi”, a precizat Rosenbauer.
„Şi astfel vom continua să o vedem detectată în Europa până când vom eradica complet boala”.
Programul de eradicare globală a poliomielitei a avut un succes general – cazurile de poliomielită au scăzut cu 99,99% la nivel mondial de la începutul programului în anul 1988.
Ratele de vaccinare împotriva poliomielitei în rândul copiilor de 1 an din Europa. Harta prezintă ratele de vaccinare împotriva poliomielitei în funcţie de ţară. În România, ratele de vaccinare sunt mai scăzute cu aproape 10% faţă de în urmă cu zece ani. Sursa: Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)
Poliomielita este o boală infecţioasă gravă produsă de virusul poliomielitic (virus din clasa enterovirusurilor); există 3 tipuri de virus polio (tip1,2,3). Boala este de o gravitate deosebită prin mortalitatea indusă dar şi prin handicapurile motorii pe care le lasă pe viaţă
Nu există niciun tratament care să vindece poliomielita, dar campaniile de vaccinare au reuşit aproape să pună capăt formei sălbatice a bolii (forma care apare în mod natural), şi care, în trecut a provocat paralizia sau decesul la mii de copii anual, în întreaga lume.
În România, virusul polio a determinat apariţia mai multor epidemii între anii 1927 şi 1990, prin infectarea populaţiei cu tulpini virale sălbatice de tip 2 şi 3.
Ultimul caz de poliomielită a fost înregistrat în România în anul 1992 (virusul a fost importat din Bulgaria).
Rata de vaccinare împotriva poliomielitei la nivel naţional este de circa 78%, nivel considerat suboptim, în condiţiile în care specialiştii consideră că este nevoie de o rată de 80-85%.
Vaccinarea împotriva poliomielitei este introdusă în calendarul naţional de vaccinare din anul 1956. Până în anul 2008 s-a administrat în Romania vaccinul polio oral (VPO, vaccin viu atenuat), iar din 2009 a fost înlocuit cu vaccinul polio injectabil (VPI, vaccin inactivat).
Administrarea vaccinului polio injectabil (VPI) are un număr extrem de limitat de contraindicaţii şi efecte secundare reduse, ceea ce îl recomanda ca un vaccin sigur, potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) din România.
