Programul naţional de diabet zaharat este cel mai mare program curativ derulat în România, în condiţiile în care există circa 1,5 milioane de pacienţi diagnosticaţi cu această afecţiune. Ultimele date publicate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) arată o creştere alarmantă a numărului de pacienţi cu diabet din ţara noastră, cu 30% în ultimii cinci ani. Mai grav, estimările arată că aproape 30% dintre adulţii români sunt prediabetici, adică riscă să dezvolte diabet în următorii ani.
Pentru a contracara această tendinţă îngrijorătoare, autorităţile au lansat recent un Plan naţional de prevenţie a diabetului zaharat, care prevede crearea unui registru naţional de diabet zaharat şi prediabet.
De Ziua Mondială a Diabetului, ministrul Sănătăţii a făcut un apel pentru o mai bună informare a publicului şi pentru stimularea prevenţiei, care trebuie să înceapă din copilărie.
"Până la urmă ce este diabetul? Este o boală care, cu excepţia diabetului zaharat de tip I, este consecinţa unui stil de viaţă nesănătos. Acest stil de viaţă nesănătos este generat de tradiţii, de obiceiuri sau de publicitate de foarte multe ori. Consumăm foarte mulţi carbohidraţi şi grăsimi saturate, lucrul ăsta în mod evident duce la tulburări metabolice şi până la urmă diabetul reprezintă o tulburare metabolică profundă, care, netratată, duce la complicaţii şi la deces", a afirmat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, la un eveniment de conştientizare a diabetului.
Datele oficiale arată că diabetul zaharat are o prevalenţă de 11,6% în rândul adulţilor din România.
"Este o cifră importantă, resursele alocate sunt şi ele importante - 2,5 miliarde de lei alocate pentru tratamentul şi monitorizarea acestei boli în România, aproape 1,5 milioane de pacienţi, şi este clar că discutăm despre o problemă care trebuie să facă obiectul politicilor de sănătate", a menţionat Alexandru Rafila, citat de Agerpres.
Ministrul consideră că este nevoie de o mai bună informare a publicului privind importanţa alimentaţiei sănătoase şi a activităţii fizice în prevenţia diabetului.
"Este clar că prevenţia trebuie să înceapă din copilărie, iar acest lucru se poate face într-un singur fel: prin educaţie pentru sănătate în şcoala românească, începând din ciclul primar, continuând cu gimnaziul şi mai târziu la liceu, dar cu noţiuni adaptate fiecărei categorii de vârstă. Deprinderile sănătoase se dobândesc în copilărie", a mai spus ministrul.
La sfârşitul primului trimestru din 2023, 1.028.277 asiguraţi erau incluşi în Programul naţional de diabet zaharat, iar 17.762 în Programul naţional de boli cardiovasculare, potrivit datelor publicate de CNAS.
Potrivit specialiştilor, în jur de 80% din cazurile de diabet zaharat pot fi prevenite prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos.
