Bugetul pe 2024 aprobat de Parlament prevede cheltuieli mai mari pentru Sănătate, cel puţin pe hârtie. Cu toate acestea, în ultimele luni s-au înmulţit semnalele legate de sumele insuficiente alocate sectorului. Miercuri, Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), din care fac parte 28 de companii producătoare de medicamente inovatoare, a transmis un nou semnal de alarmă în această privinţă, precizând că bugetul alocat sănătăţii în acest an este "absolut insuficient".
Astfel, doar pentru finanţarea medicinei de familie şi a ambulatoriului de specialitate există un deficit de circa 2 miliarde de lei.
"Suntem într-un an care pune foarte multe semne de întrebare pentru sectorul de sănătate, din punct de vedere economic. Bugetul iniţial alocat sănătăţii este absolut insuficient. S-a finalizat această negociere cu medicii din ambulatoriu şi cu cei de familie şi s-a ajuns la observaţia că există un deficit de 2 miliarde de lei doar pentru prestaţiile medicale în domeniul acesta”, a declarat preşedintele ARPIM, Dan Zaharescu, la conferinţa Pria Financing the Healthcare System in Romania.
Declaraţia confirmă calculele Ministerului Finanţelor, care pregăteşte o alocare suplimentară pentru menţinerea, pe parcursul întregului an 2024, a tarifelor decontate pentru medicii de familie şi din ambulatoriu la nivelul din 2023.
În urmă cu o lună, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a transmis că tarifele vor fi menţinute la actualul nivel până la finalul acestui an, urmând să fie alocată o sumă de 2,1 miliarde de lei în acest sens de către Ministerul Finanţelor, printr-un act normativ aprobat de Guvern.
ARPIM avertizează, însă, că subfinanţarea este şi mai mare în privinţa accesului pacienţilor la medicamente. Astfel, în contractele cost-volum, numărul pacienţilor incluşi în programele de tratament este blocat.
„Anul trecut nu am avut rectificări bugetare, ceea ce a îngheţat dezvoltarea contractelor cost-volum şi accesul pacienţilor la medicamente prin aceste contracte. Anul acesta perspectiva este identică. Nu putem creşte numărul pacienţilor, pentru că sumele sunt îngheţate, iar perspectiva pentru a doua jumătate a anului este că vor fi în continuare îngheţate şi blocate contractele. Perspectiva este incertă”, a precizat Dan Zaharescu.
Subfinanţarea sistemului de sănătate este o realitate a ultimelor decenii în România, ţară codaşă la nivel european în acest domeniu. Astfel, cheltuielile pe cap de locuitor pentru sănătate în România au fost cele mai scăzute din UE în 2021, conform profilului de ţară al României pentru anul 2023.
Din calculele ARPIM, finanţarea sănătăţii din surse publice este estimată la 4,5% din PIB în 2024, la fel cu execuţia estimată din 2023.
