Guvernul a aprobat săptămâna trecută proiectul de buget pentru 2024 şi l-a înaintat Parlamentului. Pentru Sănătate sunt prevăzute cheltuieli mai mari, cel puţin pe hârtie. Proiectul include şi o estimare a execuţiei bugetare pe 2023, care arată că Ministerul Sănătăţii nu a cheltuit toţi banii din bugetul aprobat, în ciuda crizei majore de finanţare a sectorului sanitar din România. Luni, Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), din care fac parte 28 de companii producătoare de medicamente inovatoare, a transmis o analiză a proiectului bugetului Sănătăţii, în care arată că guvernul a subestimat cheltuielile, sistemul de sănătate rămânând finanţat deficitar.
"Din analiza efectuată la nivelul ARPIM asupra proiectului de lege privind bugetul de stat pentru anul 2024 şi a alocărilor prevăzute pentru sănătate pentru anul 2024, şi din experienţa dobândită în anii anteriori, mai ales în anul 2023, afectat de multiple disfuncţionalităţi de finanţare a medicamentelor şi serviciilor medicale, rezultă că acesta nu reflectă nevoile reale ale sistemului de sănătate, cu potenţiale consecinţe negative asupra sistemului de sănătate şi a pacienţilor din România", arată asociaţia, într-un comunicat.
Subfinanţarea sistemului de sănătate este o realitate a ultimelor decenii în România, ţară codaşă la nivel european în acest domeniu. Astfel, cheltuielile pe cap de locuitor pentru sănătate în România au fost cele mai scăzute din UE în 2021, conform profilului de ţară al României pentru anul 2023.
"Chiar dacă sănătatea este declarată ca domeniu-cheie pentru dezvoltarea societăţii de către autorităţile publice, în realitate, prin proiectul de buget pentru anul 2024, cheltuielile în sistemul de sănătate sunt subestimate, astfel încât să corespundă veniturilor, care sunt limitate de valoarea redusă a subvenţiilor de echilibrare programate, nereflectând prioritizarea acestui domeniu esenţial prin finanţarea adecvată", menţionează ARPIM:
Din calculele asociaţiei, finanţarea sănătăţii din surse publice este estimată la 4,5% din PIB în 2024, la fel cu execuţia estimată din 2023.
"În termeni absoluţi, sistemul de sănătate din România este finanţat deficitar şi necesită măsuri suplimentare pentru creşterea finanţării actuale şi viitoare, pentru a acoperi nevoile reale ale sistemului de sănătate", precizează asociaţia.
ARPIM consideră că finanţarea inadecvată şi subdimensionată a sectorului sănătate va pune la risc îndeplinirea priorităţilor strategice pe termen mediu şi a principiilor enunţate de Ministerul Sănătăţii în documentul sinteză privind politicile şi programele bugetare pe termen mediu ale ordonatorilor principali de credite pentru 2024 şi în perspectiva anilor 2025-2027.
"Sănătatea reprezintă o investiţie, nu un cost, deoarece există dovezi din ce în ce mai multe care arată că o bună sănătate generează venituri mai mari. O stare de sănătate creşte productivitatea muncii şi îmbunătăţeşte randamentul investiţiilor în sănătate. Accesul mai bun la servicii de sănătate şi la medicamente duce la o creştere a speranţei de viaţă şi a productivităţii", mai arată asociaţia.
BUGETUL MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII
Proiectul de buget aprobat de Guvern prevede creşterea bugetului Ministerului Sănătăţii în 2024 cu 44% faţă de nivelul aprobat pentru 2023, de la 13,12 miliarde lei la 18,89 miliarde lei, însă creşterea este chiar mai mare (+53%) faţă de nivelul real al execuţiei bugetare.
Astfel, potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor, Ministerul Sănătăţii va încheia anul 2023 cu o execuţie bugetară de doar 12,37 miliarde de lei, cu 743,8 milioane de lei sub nivelul bugetat (13,12 miliarde lei).
Cheltuielile sub nivelul programat sunt estimate în contextul unei crize bugetare generalizate în sistemul de Sănătate, în care medicii de familie şi alţi furnizori de servicii medicale reclamă că au restanţe neplătite de patru luni.
Din bugetul Ministerului Sănătăţii din 2024, o sumă de 460,17 milioane de lei este alocată pentru acoperirea deficitului bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS).
BUGETUL CNAS / FNUASS
Bugetul FNUASS, care asigură finanţarea principalelor programe de sănătate din România şi care este administrat de CNAS, va creşte în 2024 cu 3,2 miliarde lei (sau 4,4%) faţă de nivelul din acest an, până la 62,36 miliarde lei (12,5 miliarde euro).
În 2023, bugetul FNUASS a fost de 59,75 miliarde lei (cu 594,3 milioane lei peste bugetul aprobat), un nivel maxim istoric pentru România, potrivit execuţiei bugetare preliminate.
