Timpul mediu până la includerea unui medicament nou în sistemul de compensare din România este de 43 de luni, în timp ce alţi europeni au acces imediat sau în câteva luni la tratamente, arată Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), într-un comunicat.
Anunţul vine după publicarea raportului IQVIA „Evaluarea inovaţiilor terapeutice centrate pe pacient”, realizat prin analizarea medicamentelor noi lansate între 2011 şi 2018 în 8 ţări europene (Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Suedia, Olanda şi Polonia), în arii terapeutice precum HIV, diabet, neurologie, oncologie, scleroză multiplă şi boli respiratorii.
Raportul a analizat peste 900 de rapoarte HTA şi a chestionat 27 de entităţi din sănătate - plătitori, reprezentanţi ai pacienţilor, clinicieni şi academicieni.
“Acest raport scoate în evidenţă modul în care toţi cei implicaţi în deciziile privind sănătatea şi accesul la medicamente ar trebui să se raporteze la inovaţiile în domeniu”, a declarat directorul executiv al ARPIM, Dan Zaharescu.
“În acelaşi timp, raportul subliniază încă o dată decalajul dintre România şi alte ţări europene în această privinţă. România nu a fost inclusă în acest studiu, sistemul HTA local fiind unul care depinde de evaluarea şi accesul medicamentelor în sistem de rambursare în alte ţări europene”, a completat directorul asociaţiei.
Potrivit ARPIM, România se situează pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte accesul pacienţilor la medicamente inovatoare şi, deşi în ultimii ani s-au făcut paşi importanţi în actualizarea listei de medicamente compensate, este departe de standardele europene de tratament.
Asociaţia consideră că sistemul de compensare inconstant şi impredictibil reprezintă principala cauză a accesului dificil la medicamente inovatoare.
Astfel, dura medie până la accesul unui nou medicament pe piaţa din România în sistem de compensare, după aprobarea de către Comisia Europeană, este de circa 43 de luni.
Raportul IQVIA a fost comandat de EFPIA şi a evidenţiat diferenţa semnificativă între modul în care plătitorii şi utilizatorii finali - pacienţii şi medicii - percep valoarea inovaţiilor terapeutice centrate pe pacient.
Astfel, de multe ori, finanţatorii şi autorităţile HTA trec cu vederea valoarea adăugată a acestor inovaţii, neluând în considerare beneficiile experienţei pacientului la propriu şi favorizând abordări concentrate asupra rezultatelor clinice.
ARPIM se alătură eforturilor Federaţiei Europene a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice şi face un apel pentru includerea experienţei şi preferinţelor pacientului în Evaluarea Tehnologiilor Medicale (HTA), procesul care stă la baza deciziei de acces pentru noi medicamente şi în deciziile de stabilire a preţurilor şi de rambursare.
