Ministerul Sănătăţii a anunţat luni că a simplificat procedurile pentru donarea de plasmă de către persoanele vindecate de Covid-19 în vederea tratării pacienţilor cu forme grave ale bolii internaţi în ATI. Această simplificare s-ar fi realizat prin modificarea metodologiei de recoltare şi testare a plasmei umane de la pacienţii cu Covid-19 vindecaţi. Ordinul prin care s-a realizat modificarea, publicat marţi seară în Monitorul Oficial, arată că "dosarul cu şină" rămâne piesa de bază în arsenalul oricărui donator care încearcă să ajute la tratarea pacienţilor cu Covid-19.
Noul ordin (nr. 1.421/2020) a eliminat cerinţa ca donatorii de plasmă să fi fost internaţi în prealabil în spital şi criteriul de eligibilitate care solicita ca donatorul să prezinte 2 teste RT-PCT negative.
Însă birocraţia de bază a rămas aceeaşi: donatorul potenţial trebuie să se înarmeze cu multă răbdare şi să îşi facă un dosar cu şină cu mai multe documente, în funcţie de situaţia sa (internat, neinternat etc), fără care nu este acceptat la centrele de transfuzii pentru a dona plasmă.
În alte state din Uniunea Europeană, astfel de date sunt extrase din registrele naţionale ale pacienţilor care au fost infectaţi cu Covid-19 şi s-au recuperat. În România nu există, însă, un astfel de registru, fiindcă autorităţile nu l-au creat.
Astfel, noul ordin stipulează 4 cerinţe minime pentru admiterea ca donator vindecat de Covid-19: semnarea consimţământului informat pentru intrarea în procedura de selecţie în vederea donării de plasmă prin plasmafereză şi/sau sânge total şi pentru transmiterea codificată a datelor privind donarea în baza de date naţională şi europeană; prezentarea documentelor care să ateste istoricul de infecţie cu SARS-CoV-2, respectiv încetarea riscului de transmitere a bolii; încadrarea în toate criteriile standard pentru donarea de sânge total sau plasmă, conform legislaţiei naţionale, şi un interval de cel puţin 14 zile între 2 donări de plasmă succesive.
Însă cerinţa privind prezentarea documentelor care să ateste istoricul de infecţie cu SARS-CoV-2, respectiv încetarea riscului de transmitere a bolii, înseamnă, de fapt, prezentarea unui dosar cu mai multe documente pe care donatorul trebuie să le obţină singur şi prin care trebuie să "dovedească" faptul că poate fi acceptat în sistemul de donare de plasmă.
Ordinul prevede următoarele documente:
"Potenţialii donatori de sânge total/plasmă vor fi selectaţi dintre persoanele care pot dovedi istoricul de infecţie cu SARS-CoV-2 şi dispariţia riscului de transmitere a bolii prin:
a) bilet de externare/scrisoare medicală în care sunt menţionate diagnosticul COVID-19 confirmat prin RT-PCR şi confirmarea vindecării printr-un test RT-PCR negativ (recoltare din tractul respirator superior) - poate dona la minimum 14 zile de la confirmarea vindecării;
b) bilet de externare/scrisoare medicală în care este menţionat diagnosticul COVID-19 confirmat prin RT-PCR şi în care se consemnează perioada de izolare ulterioară externării pe criterii clinice şi biologice - poate dona la 28 de zile de la încetarea perioadei de izolare;
c) test RT-PCR pozitiv pentru infecţia cu SARS-CoV-2 şi un document eliberat de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti care atestă încetarea perioadei de izolare, în condiţiile în care nu a fost internat - poate dona la 28 de zile de la încetarea perioadei de izolare;
d) test RT-PCR pozitiv pentru infecţia cu SARS-CoV-2 efectuat în urmă cu cel puţin 28 de zile în condiţiile în care nu a fost internat sau înscris în evidenţa direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;
e) rezultat pozitiv la o testare cantitativă de anticorpi neutralizanţi anti SARS CoV-2 IgG, efectuată voluntar, în cazul persoanelor asimptomatice care nu au fost confirmate printr-un test RT-PCR pozitiv - poate dona la minimum 14 zile de la data efectuării testului.
CE ÎNSEAMNĂ NOUA METODOLOGIE, POTRIVIT CELUI CARE A DONAT APARATELE DE PLASMAFEREZĂ
Directorul firmei Besmax Pharma Distribution SRL (BPHD), Florin Hozoc, care a donat 18 echipamente de recoltare a plasmei convalescente şi 6.000 de kituri de recoltare, consideră că “modificările sunt cosmetice”, fiind departe de recomandările din Ghidul european privind colectarea şi administrarea plasmei convalescente, publicat la începutul lunii aprilie.
“Din păcate însă, influenţa birocraţiei anti-plasmă din minister a prevalat, iar modificările sunt cosmetice, fiind departe de recomandările din Ghidul european privind colectarea şi administrarea plasmei convalescente, publicat la începutul lunii aprilie", a declarat Hozoc.
"Ex-pacienţilor COVID-19 din România li se cere în continuare să prezinte faimosul dosar cu şină, care să dovedească istoricul bolii şi faptul că nu mai sunt contagioşi. Nici vorbă de aşa ceva în Ghidul european, care se referă doar la o perioadă de 14-28 de zile de la încetarea simptomelor, donatorul putând dona plasmă fără a prezenta documente pe care nu le-a avut niciodată. Doar la noi donatorul e considerat un pericol pentru sănătatea publică şi e primit la donare doar dacă dovedeşte că nu e aşa ceva. O astfel de prezumţie de vinovăţie nu există în ghidul european", a completat managerul.
Potrivit expertului, la nivel european se prevede că donatorii de plasmă convalescentă ar trebui recrutaţi direct din registrele naţionale ale pacienţilor care au fost infectaţi cu COVID-19 şi s-au recuperat - registru care nu există în România.
"Iar şi iar, România se străduieşte să „inoveze” când poate pur şi simplu copia prevederi de nivel european. În loc să luăm ce e bun pentru Germania, Franţa sau Italia, vrem mereu să inventăm apa caldă, doar că ne iese tot timpul rece! Păcat!", a mai spus Florin Hozoc.
Managerul subliniază că nu se ia nicio măsură de popularizare a donării de plasmă convalescentă în România, cel mai important element în creşterea numărului de recoltări.
