Colegiul Medicilor din România (CMR) consideră că este necesară reformarea activităţii de medicină legală, acuzând Consiliul Superior de Medicină Legală că "a încălcat în mod grav drepturile medicilor inculpaţi" de la Spitalul Sf. Pantelimon şi că nu a respectat recomandările unui ghid european de bună practică în domeniu. Mai mult, organismul profesional şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la caracterul disproporţionat al măsurii privative de libertate dispuse de judecător în cazul celor doi medici acuzaţi în cazul deceselor de la Spitalul Sf. Pantelimon.
Colegiul a transmis luni un comunicat în care şi-a prezentat poziţia în legătură cu disfuncţionalităţile activităţii de medicină legală şi a propus îmbunătăţirea reglementărilor în acest domeniu.
"Colegiul Medicilor din România a atras atenţia, în mod public, atât cu privire la necesitatea reformării activităţii de medicină legală, cât şi asupra condamnărilor României de către Curtea Europenă a Drepturilor Omului (CEDO), prin care statul român a fost atenţionat asupra unor probleme structurale identificate cu privire la expertizele medico-legale. Mai exact, CEDO a criticat modalitatea în care sunt reglementate expertizele medicale în România", se arată în comunicat.
CRITICI DIN PARTEA CEDO
Organismul profesional a dat ca exemplu cauza „Eugenia Lazăr vs România”, 32146/05, în care CEDO a criticat aspecte precum imposibilitatea obţinerii unei noi expertize medicale atunci când există deja un aviz al Comisiei superioare medico-legală.
În această cauză, CEDO a stabilit că simpla existenţă, în legislaţia naţională, a dispoziţiilor care autorizează instituţiile de medicină legală competente să emită avize care să eludeze cererile autorităţilor judecătoreşti şi să refuze, astfel, să coopereze cu ele, de fiecare dată când nevoile anchetei impun acest lucru, nu este conformă cu principala obligaţie a statului, de a garanta dreptul la viaţă, prin instituirea unui cadru juridic şi administrativ eficient, care să permită stabilirea cauzei decesului.
În acest dosar, parchetele au încercat, în repetate rânduri, să clarifice întrebări esenţiale cu privire la anchetă. Totuşi, toate încercările s-au lovit de rezistenţa instituţiilor de medicină legală, care au refuzat să răspundă la întrebările parchetelor, făcând trimitere la dispoziţiile speciale ale Regulamentului de aplicare a OG nr. 1/2000 care, în opinia lor, le împiedicau să accepte noi expertize dispuse de parchet.
Acest aspect a fost considerat de CEDO în totalitate contrar obligaţiei procedurale incluse implicit la art. 2 din Convenţia europeană a drepturilor omului, care impune tocmai autorităţilor naţionale să ia măsuri pentru a asigura obţinerea de probe, care să ofere un raport complet şi precis privind faptele, şi o analiză obiectivă a constatărilor clinice, în special a cauzei decesului.
Mai mult, CEDO a semnalat absenţa motivării avizelor medico-legale, criticând faptul că nici OG nr. 1/2000, nici normele privind procedura de realizare a expertizelor medicale şi a celorlalte acte medico-legale nu includ precizări cu privire la eventualele informaţii obligatorii, pe care aceste avize trebuie să le includă.
"CEDO a considerat că obligaţia de motivare a avizelor ştiinţifice este esenţială, dat fiind faptul că, potrivit dispoziţiilor interne care reglementează expertiza medico-legală, formularea unui aviz de către autoritatea naţională supremă în domeniu – Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici”- împiedică institutele de rang inferior să efectueze noi expertize şi să le completeze pe cele efectuate", menţionează Colegiul Medicilor.
La aceasta, se adaugă faptul că instanţele naţionale şi justiţiabilii nu pot să se prevaleze, cu titlu de element de probă, de avizele ştiinţifice emise de instituţii independente, altele decât instituţiile publice de medicină legală.
"Pornind de la această constatare a Curţii Europene, care nu face altceva decât să reflecte starea de fapt şi de drept cu privire la cauzele în care este necesară o opinie medico-legală, dorim să atragem atenţia că orice altă opinie medicală, aviz ştiinţific emis în prezent de o societate profesională, nu are valoare juridică obligatorie în faţa autorităţilor judiciare naţionale, dacă aceasta nu este în conformitate cu Codul de procedură penală român şi cu reglementările specifice medico-legale", mai arată Colegiul.
Potrivit acestor reglementări, „la lucrările Comisiei superioare medico-legale pot fi cooptaţi, în funcţie de specificul lucrărilor, profesori – şefi de disciplină, din diferite specialităţi medicale, precum şi specialişti din alte domenii ale ştiinţei, care pot contribui la lămurirea problemelor a căror rezolvare o cere justiţia în diferite expertize medico-legale”.
Astfel, doar într-un context strict reglementat, un medic specializat ar putea emite o opinie care să fie sau nu luată în considerare, în contextul unui raport medico-legal.
În aceste condiţii, chiar dacă Colegiul Medicilor din România sau o societate profesională ar emite opinii ştiinţifice, raportat la toate detaliile unui caz specific, acestea nu ar putea fi obligatorii pentru niciun procuror sau judecător, în conformitate cu legislaţia prezentă.
CRITICI ÎN LEGĂTURĂ CU CAZUL DE LA SPITALUL "SF. PANTELIMON"
"Colegiul Medicilor din România consideră că, în temeiul jurisprudenţei Curţii Europene anterior invocate – şi care este drept intern obligatoriu pentru organele judiciare şi instanţele judecătoreşti, precum şi în contextul unui subiect de interes public, aşa cum este cazul din Spitalul Clinic de Urgenţă „Sfântul Pantelimon”, toate autorităţile cu competenţe în domeniul medical şi juridic sunt obligate să colaboreze pentru a dovedi adevărul judiciar, cu respectarea strictă a competenţelor şi a procedurilor, în cadrul cărora acestea sunt emise, însă care să aibă, la bază, probe ştiinţifice medicale", a transmis organismul profesional.
Colegiul critică şi modul în care conducerea Consiliului Superior de Medicină Legală a prezentat în spaţiul public concluziile unui raport medico-legal efectuat într-o anchetă în curs, fără a respecta dreptul celor doi medici de a face obiecţiuni la concluziile raportului medico-legal.
Potrivit Colegiului, această modalitate "a încălcat în mod grav drepturile medicilor inculpaţi la un proces echitabil, cu nerespectarea prezumţiei de nevinovăţie", atât timp cât cauza este nefinalizată, la acest moment, cu un rechizitoriu de trimitere în judecată.
Comunicatul Consiliului Superior de Medicină Legală precizează că, potrivit „Malpractice and medical liability. European Guidelines on Methods of Ascertainment and Criteria of Evaluation” – ce reprezintă un ghid de bună practică, la nivel european, pentru evaluarea malpraxisului, realizat în colaborare de experţi din Austria, Belgia, Bulgaria, Estonia, Franţa, „rolul medicinei legale a devenit din ce în ce mai specific, esenţial şi ineluctabil în mediul judiciar, pentru a preveni şi evita interpretările eronate şi verdictele ştiinţifice pripite”.
Totuşi, prin modalitatea de comunicare, Colegiul Medicilor din România constată încălcarea, de către conducerea Consiliului Superior de Medicină Legală, a acestui ghid de bună practică, atunci când în spaţiul public s-au dat „verdicte pripite”.
În plus, CMR susţine că a fost ignorat un pas obligatoriu, aşa-numitul „Step 2”, din ghidul invocat (pagina 549), ce recomandă ca medicul legist să se consulte cu unul sau mai mulţi specialişti, înaintea emiterii unor concluzii, fie ele şi preliminare.
"În contextul opiniilor medicale emise de medici de Anestezie şi Terapie Intensivă, din România şi din alte ţări europene, precum şi de către Societatea Română de Anestezie şi Terapie Intensivă, care impun reanalizarea suspiciunilor rezonabile de săvârşire a infracţiunii de omor cu premeditare, Colegiul Medicilor din România îşi exprimă îngrijorarea cu privire la caracterul disproporţionat al măsurii privative de libertate, considerând că există şi alte măsuri care pot elimina orice stare de pericol pentru ordinea publică şi apelând, totodată, la toate instrumentele legale existente, pe care justiţia le consideră utile, pentru a evita condamnările publice şi emiterea de concluzii înainte de finalizarea procedurii legale", mai arată Colegiul.
