Peste 600 de comunităţi din România nu au niciun medic de familie şi, din această cauză, nu au acces la servicii medicale, situaţia având ca efect creşterea costurilor cu spitalizarea la nivel naţional, a declarat marţi preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, Radu Gănescu, citat de Agerpres.
"Se spunea că peste 100.000 de oameni nu au acces la servicii medicale. Eu ştiu de la medicii de familie de peste 600 de comunităţi care nu au niciun medic de familie”, a afirmat Gănescu, la un forum de sănătate organizat de Institutul Aspen.
Din această cauză, mulţi pacienţi din România nu sunt diagnosticaţi la timp şi ajung în spital cu boli aflate în faze avansate, ceea ce are ca efect o creştere a costurilor cu spitalizarea.
“Dacă mergem pe concluzie logică nu ai prevenţie, nu ai diagnosticare timpurie, nu ai monitorizare, ai numai pacienţi bolnavi, bolnavi cronici, care, în momentul în care ajung într-un sistem de sănătate, în orice serviciu spitalicesc, nu fac altceva decât să cheltuie foarte mult”, a menţionat Gănescu.
Preşedintele COPAC cere măsuri pentru a creşte accesibilitatea serviciilor medicale în zonele rurale.
“Din punctul meu de vedere, ar trebui schimbat modul de gândire în cazul medicinei de familie, medicul de familie cred că ar fi primul care trebuie să fie în contact cu pacientul, să îl educe, să explice, să facă prevenţie. Lucrurile astea de multe ori lipsesc - nu avem medici, timp. (...) La cum merge medicina de familie acum ar trebui să ne gândim la o îmbunătăţire", a mai spus Gănescu.
El a reacţionat şi la anunţul făcut anterior de vicepremierul Viorel Ştefan, care a menţionat că guvernul şi-a propus să realizeze mai multe proiecte în domeniul sănătăţii, între care construirea unei bănci naţionale de sânge şi a unui centru de transfuzii pentru regiunea Bucureşti – Ilfov.
"Este, din punctul meu de vedere, o nevoie vitală de acest lucru, dar nu trebuie să uităm, înainte de a face o investiţie care cred că va fi considerabilă, că, din păcate, România este pe ultimul loc la nivelul de donare”, a spus Gănescu.
Astfel, Centrul de Transfuzie Bucureşti are doar 200 de donatori pe zi, în condiţiile în care ar avea nevoie de cel puţin 400 de donatori.
“Trebuie să lucrăm cumva şi în partea de conştientizare, de a lucra cu societatea şi de a face donarea un act foarte important, înainte să ajungem la o investiţie foarte mare", a adăugat Gănescu.
