Plăţile informale din spitale reprezintă o problemă veche în sistemul sanitar public, care plasează de mult timp România pe primul loc în Uniunea Europeană în clasamentul corupţiei din sectorul medical. Cu toate acestea, un studiu publicat în 23 februarie în publicaţia medicală BMJ oferă motive de optimism, sugerând că anul trecut România a înregistrat cea mai mare scădere a procentului de pacienţi care s-au simţit nevoiţi să ofere bani în plus personalului medical, de la 19% la 9%.
Raportul, denumit "Doctor bribes: Romania finds rare success among persisting healthcare corruption across Europe" (Şpăgi pentru medici: România înregistrează un succes rar pe fondul unei corupţii persistente în sistemul de Sănătate din Europa), arată că România s-a numărat în mod tradiţional printre ţările cele mai afectate de corupţia din spitale.
Astfel, sondajele realizate la solicitarea Comisiei Europene timp de 5 ani (până în 2022) au arătat că România înregistra cel mai mare procent de respondenţi (19%) din UE care s-au declarat nevoiţi să ofere bani sau cadouri personalului medical pentru a avea acces la serviciile medicale la care aveau dreptul prin asigurarea de sănătate.
Procentul a fost mult mai mare de cât media înregistrată la nivelul UE, de doar 3%. După România, următoarea clasată în UE în clasamentul corupţiei din spitale a fost Grecia, unde 14% dintre respondenţi au admis că au oferit bani sau cadouri personalului medical, pe locurile următoare situându-se Austria şi Bulgaria (ambele cu 6%).
La polul opus, în Suedia şi Olanda, niciun pacient nu a fost nevoit să ofere bani personalului medical pentru a avea acces la servicii medicale.
Datele din 2023 arată, însă, motive de optimism. Ultimul sondaj Eurobarametru arată că procentul pacienţilor nevoiţi să plătească în plus pentru servicii medicale a scăzut în 2023 în 14 din cele 27 de state membre ale UE comparativ cu 2022.
Cea mai mare scădere a fost înregistrată în România, unde procentul respondenţilor care au spus că au oferit plăţi în plus personalului medical a scăzut de la 19% în 2022 până la 9% în 2023.
Printre factorii care au favorizat această scădere s-au numărat îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale medicilor, creşterea salariilor personalului medical, dar şi contracararea percepţiei potrivit căreia corupţia este obişnuită şi acceptabilă.
În România, aceşti factori au favorizat în timp scăderea corupţiei din spitale, chiar dacă ţara rămâne în plutonul statelor membre ale UE cu cel mai mic procent din produsul intern brut (PIB) alocat sănătăţii.
Astfel, România a înregistrat între 2012 şi 2020 cea mai mare creştere în rândul statelor membre ale UE a sumelor alocate sănătăţii în valoare nominală, de 118,5%.
Măsura a fost cuplată cu majorarea salariilor personalului medical din sectorul sanitar public începând din 2018, cu procente cuprinse între 70% şi 172%, mai arată raportul.
