În România există un dezechilibru important în distribuţia medicilor între judeţele şi regiunile ţării, cu o concentrare importantă în marile oraşe universitare şi un deficit cronic în celelalte regiuni. Ministrul Sănătăţii a prezentat joi, la Bistriţa, mai multe date legate de distribuţia medicilor, dar şi de formarea noilor generaţii de medici şi de asistenţi medicali.
Astfel, în 2020, în România profesau 333 de medici la 100.000 de locuitori, însă există diferenţe mari între regiuni. În Bucureşti Ilfov există peste 650 de medici la 100.000 de locuitori, în timp ce, la polul opus, în regiunea Sud-Muntenia profesează doar 158 de medici la 100.000 de locuitori.
Pe de altă parte, există şi o mare diferenţă între spitale, cu oraşe în care s-au investit sume importante în modernizarea unităţilor medicale şi altele în care există o infrastructură degradată, neatractivă pentru medici.
În privinţa absolvenţilor de facultăţi de medicină, România este campioană în Europa, dacă se includ şi absolvenţii la secţiile în limbi străine, unde vin de obicei studenţi străini atraşi de a obţine o diplomă într-o ţară europeană.
Totuşi, în cazul asistenţilor medicali, există un procent redus de personal cu studii superioare, de doar 5%, ceilalţi fiind absolvenţi de licee sanitare, potrivit ministrului Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.
În cazul formării studenţilor la medicină, infrastructura spitalicească deficitară din România provoacă dificultăţi, a subliniat rectorul UMFST Târgu Mureş, prof.univ. dr. Leonard Azamfirei.
"Apare o strangulare în anul III de facultate, când studenţii ajung în practica din spital. (...) Trebuie să avem curajul să intrăm în parteneriate cu spitale judeţene care îndeplinesc anumite standarde", a declarat prof. Azamfirei, la evenimentul de la Bistriţa.
Recent, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa a devenit Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Bistriţa, în urma asocierii cu Universitatea de Medicinã, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie “George Emil Palade” (UMFST) din Târgu Mureş.
