Problemele de finanţare ale sistemului public de sănătate au fost semnalate de asociaţiile de pacienţi în ultima lună, inclusiv lipsa de medicamente acordate prin programele naţionale de sănătate. Ministerul Sănătăţii a anunţat de mai multe ori măsuri pentru rezolvarea acestora, însă problemele persistă în continuare. În urmă cu o săptămână, premierul Marcel Ciolacu a anunţat că guvernul va aloca fonduri suplimentare din fondul de rezervă, măsura fiind aprobată în şedinţa de vineri a Executivului.
Astfel, o sumă de 200 de milioane de lei va fi transferată din fondul de rezervă către bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), pentru decontarea serviciilor medicale oferite pacienţilor din spitale cu termen de plată în octombrie. Sumele pot fi folosite, de asemenea, pentru plata cheltuielilor spitalelor cu medicamente, materiale sanitare, hrană şi utilităţi.
În plus, limita de cheltuieli în cadrul FNUASS va fi majorată cu 668 de milioane de lei. Din această sumă, 500 de milioane de lei sunt acordaţi luna aceasta pentru medicamente, materiale sanitare şi servicii aferente programelor naţionale de sănătate curative.
Restul banilor, respectiv 168 de milioane de lei, va fi folosit pentru acoperirea drepturilor salariale şi a creşterilor salariale ale personalului din spitalele publice.
"Repartizarea sumelor alocate CNAS se va face în mod proporţional raportat la necesarul transmis de fiecare Casă de asigurări de sănătate judeţeană, în conformitate cu obiectivul CNAS de asigurare a protecţiei asiguraţilor în mod universal, echitabil şi nediscriminatoriu şi în condiţiile utilizării eficiente a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate", a transmis CNAS.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a informat, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, că Guvernul a adoptat o hotărâre prin care se suplimentează fondul pentru finanţarea spitalelor.
Recent, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a dat vina pe conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru întârzierea unui act normativ menit să mărească finanţarea spitalelor publice.
Potrivit ministrului, un proiect de ordonanţă de urgenţă (OUG) nu poate fi aprobat de Guvern din cauza observaţiilor transmise de conducerea CNAS.
De altfel, situaţia finanţării sistemului public de sănătate şi a programelor naţionale de sănătate a făcut obiectul unei întâlniri între conducerea Ministerului Sănătăţii şi asociaţiile de pacienţi.
DE CE S-AU BLOCAT PROGRAMELE DE SĂNĂTATE
Potrivit asociaţiilor de pacienţi, lipsa rectificării bugetare a blocat activitatea în spitalele din România.
“Programele naţionale de sănătate au rămas fără finanţare, iar pacienţii români au rămas fără medicamente. În ultimele 2 luni, rând pe rând, programele naţionale au rămas fără bani. Pacienţii cronici sunt trimişi acasă fără tratament şi fără nicio altă soluţie. Vieţile românilor se sting şi nimeni nu răspunde pentru toate aceste decese evitabile”, avertizau asociaţiile de pacienţi, în 19 septembrie.
Asociaţiile au solicitat Guvernului să ia măsuri urgente şi să deblocheze banii necesari sistemului medical, iar CNAS să publice urgent care este suma necesară, până la sfârşitul anului 2023, pentru derularea programelor naţionale.
Mesajul a fost transmis de Alianţa Pacienţilor Cronici din România (APCR), Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA) şi Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).
CNAS nu a transmis până acum care este suma necesară pentru derularea programelor naţionale până la sfârşitul anului 2023.
Săptămâna aceasta, şi farmaciştii din farmaciile comunitare independente din toată ţara au declanşat o grevă japoneză, în semn de protest faţă de întârzierile în decontarea facturilor pentru contravaloarea medicamentelor eliberate pacienţilor de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Anterior, mai multe asociaţii de pacienţi au cerut Guvernului eliminarea scutirilor de la plata contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS), o măsură care ar putea aduce anual circa 1 miliard de euro în plus la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) reprezintă principala sursă de finanţare a programelor publice de sănătate din România.
În acest an, situaţia FNUASS s-a agravat, în condiţiile în care cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile în primele 7 luni, iar guvernul a redus subvenţiile către fond, în condiţiile crizei bugetare.
Astfel, în primele 7 luni din 2023, fondul a înregistrat venituri totale de 31,34 miliarde lei (11,1 miliarde euro), în creştere cu 7,2% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, când încasările au fost de 29,23 miliarde lei.
În schimb, cheltuielile au fost de 35,05 miliarde de lei, mai mari cu 8,2% faţă de nivelul din primele şapte luni din 2022.
În 2022, bugetul total al FNUASS a fost de 55 miliarde lei (circa 11 miliarde euro), iar scutirile au însemnat încasări mai mici cu 4,8 miliarde lei (aproape 1 miliard de euro).
