Criza bugetară din ultimele luni a afectat activitatea spitalelor şi derularea programelor naţionale de sănătate. Mai mult, CNAS era cât pe ce să reducă finanţarea pentru medicii de familie şi de ambulatoriu de la 1 februarie, motivând decizia tot prin bugetul insuficient din 2024. Un alt efect a fost amânarea introducerii de noi molecule pe lista medicamentelor compensate. Luni, ministrul Sănătăţii a dat vina pe Ministerul Sănătăţii pentru blocarea introducerii de noi medicamente compensate.
Ultima decizie de introducere de noi molecule pe lista medicamentelor decontate şi compensate a intrat în vigoare de la 1 mai 2023.
"Noi am promovat această hotărâre de guvern, care completează lista medicamentelor compensate şi gratuite, a celor inovative. Ea este la Ministerul Finanţelor, aşa că răspunsul este următorul: nu ştiu dacă neapărat birocraţia este de vină, dar fondurile trebuie să existe încât să nu existe doar o includere a medicamentelor pe listă, ci şi o finanţare a acestor medicamente", a spus ministrul Alexandru Rafila, la un eveniment organizat la Târgu Mureş, motivat oficial de începerea lucrărilor la noul centru pentru mari arşi.
"Aşteptăm să vedem, pe măsură ce vor exista resurse financiare disponibile, suplimentarea fondului la Casa [Naţională] de Asigurări de Sănătate, acolo sunt medicamentele compensate şi gratuite, din partea Ministerului de Finanţe", a adăugat ministrul.
Oficial, introducerea de noi molecule pe lista medicamentelor compensate este motivată de "evaluarea financiară" a impactului măsurii.
"Totdeauna presupune o evaluare financiară. Noi am dat această evaluare către Ministerul Finanţelor, care analizează posibilităţile de finanţare", a afirmat Alexandru Rafila.
Ministerul Sănătăţii a lansat în noiembrie 2023 în dezbatere publică un proiect în acest sens, care este, însă, blocat pe circuitul interministerial de avizare.
Actul normativ prevede introducerea a 28 de molecule, între care 20 noi, de care ar beneficia peste 110.000 de pacienţi, potrivit Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Proiectul de hotărâre de guvern care prevede includerea pe lista medicamentelor compensate şi gratuite a 28 de medicamente noi ar fi trebuit să intre în vigoare la începutul acestui an, însă este blocat, din motive bugetare, “în labirintul birocratic dintre instituţiile statului (Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul de Finanţe) încă din luna noiembrie”, menţiona ARPIM.
Astfel, includerea noilor molecule pe lista medicamentelor compensate urma să se realizeze în două etape: de la 1 ianuarie 2024 (pentru medicamentele incluse necondiţionat fără impact bugetar sau cu impact bugetar neutru precum si pentru medicamentele incluse condiţionat) şi 1 martie 2024 (pentru medicamentele incluse necondiţionat cu impact bugetar ), potrivit proiectului de act normativ. Până acum, niciunul dintre aceste termene nu a fost respectat.
Proiectul este blocat în ciuda faptului că, pentru multe dintre aceste medicamente, impactul bugetar este neutru sau chiar negativ, comparativ cu alternativa terapeutică deja compensată, menţionează asociaţia.
ARPIM acuză că întârzierea ascunde o situaţie alarmantă, în condiţiile în care aproximativ 84.000 de pacienţi ar avea nevoie de medicamentele ce aşteaptă să fie incluse necondiţionat pe listă şi aproximativ 30.000 de pacienţi de medicamentele care vor fi incluse în contractele cost-volum.
