Mita reprezintă o problemă veche în spitalele publice din România, care afectează încrederea populaţiei în sistemul sanitar. Subiectul a discutat vineri într-o dezbatere găzduită de Colegiul Medicilor din Bucureşti. În cadrul discuţiilor, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a transmis că mita oferită în spitale există şi o problemă de educaţie şi a propus introducerea de cursuri în acest sens pentru medici şi asistenţi medicali.
Potrivit ministrului, mai multe categorii de personal medical sunt "beneficiarii" acestor plăţi informale.
"Eu cred că este şi o problemă de educaţie. Acesta este un prim lucru pe care putem să îl facem. Sper să existe deschidere şi la nivelul Colegiului Medicilor din România din acest punct de vedere să dezvoltăm, şi aici o să avem nevoie de foarte mult suport, o curriculă astfel încât toţi medicii, toţi asistenţii medicali periodic să poată să facă un curs de educaţie în acest sens", a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, citat de Agerpres.
"Până la urmă, sunt nişte chestiuni de natură etică, morală prin faptul că un medic sau un asistent medical primeşte bani de la un pacient, (...) dincolo de fapta care este penală", a completat ministrul.
Unul dintre efectele mitei este discriminarea pacienţilor, cei care oferă mită fiind mai bine îngrijiţi decât cei care nu oferă, potrivit ministrului, care a anunţat că Ministerul Sănătăţii ar putea pune la punct un mecanism care să verifice modul în care sunt acordate serviciile medicale.
"Ceea ce putem face la nivelul Ministrul Sănătăţii este doar o chestiune care pune la punct un mecanism care verifică modul în care sunt acordate serviciile medicale. (...) Şi condiţionarea unui act medical de primirea unor foloase necuvenite înseamnă de fapt un refuz de a-ţi face meseria şi acolo există în alte ţări un soi de auditori clinici. Adică, nişte persoane care funcţionează în instituţii, în spitale, pot fi şi incognito şi care verifică în permanenţă dacă serviciile medicale sunt acordate aşa cum trebuie", a afirmat Alexandru Rafila.
Una dintre soluţiile propuse a fost "depersonalizarea" relaţiei între pacient şi medic.
"Trebuie depersonalizarea relaţiei între pacient şi un anumit medic din spital. Adică tu vii să obţii serviciul medical la spital, nu la un anumit medic din spital", a mai spus ministrul Sănătăţii.
La aceeaşi dezbatere, preşedintele Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB), prof. univ. dr.ş Cătălina Poiană, a cerut implicarea instituţiilor publice şi a managerilor pentru a combate corupţia din spitale, care dăunează corpului medical în ansamblu şi medicilor oneşti.
"Majoritatea medicilor sunt oameni cinstiţi, care îşi desfăşoară activitatea onest. Orice element de acest gen riscă să alunge o umbră asupra întregului corp medical. (...) Medicul trebuie să asigure îngrijiri de sănătate pacientului fără să condiţioneze, fără să primească foloase necuvenite. Medicii care îşi fac datoria merită respect", a afirmat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.
"Instituţiile publice şi managerii de spitale trebuie să vegheze ca actul medical în acele instituţii să se desfăşoare corect, începând de la intrarea pacientului în instituţia medicală, şi atunci când există derapaje acestea trebuie sancţionate de fiecare, în sfera prerogativelor pe care le are", a completat preşedintele CMMB.
