România a făcut progrese importante în reducerea mortalităţii infantile în ultimele decenii, însă are în continuare cea mai mare rată de decese ale copiilor cu vârsta de cel mult un an din Uniunea Europeană. Mai mult, situaţia a început să se înrăutăţească începând din 2022, anul aceasta având loc chiar o creştere semnificativă a numărului de decese la copiii cu vârsta de cel mult 1 an, arată statisticile oficiale.
Astfel, datele publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că numărul de decese ale copiilor cu vârsta sub un an a crescut, în primele 11 luni din 2024, cu 4,8%, până la 857, de la 818 în aceeaşi perioadă din 2023.
În 2023, România a înregistrat 900 de decese ale unor copii cu vârsta de cel mult un an, în scădere cu 11,8% faţă de nivelul înregistrat în anul precedent (1.020). Însă reducerea s-a realizat în condiţiile unei scăderi cu 15% a numărului de naşteri în 2023 faţă de 2022, ceea ce înseamnă că rata mortalităţii infantile nu s-a redus.
Potrivit ultimelor statistici ale Eurostat, România era în 2022 ţara membră a Uniunii Europene cu cea mai mare rată a mortalităţii infantile, de 5,7/1.000 născuţi-vii, urmată de Slovacia (5,4) şi Malta (5,3). Media mortalităţii infantile în UE a fost, în 2022, de 3,3 la 1.000 de născuţi-vii.
Mai mult, în 2022, rata mortalităţii infantile a reînceput să crească în România, după o lungă perioadă de scădere. Astfel, în 2021, România înregistra o rată a mortalităţii infantile de 5,2/1.000, sub nivelul din Bulgaria (5,6), însă a înregistrat o creştere la 5,7/1.000 în 2022, iar datele oficiale publicate până acum sugerează că rata a continuat să crească şi în 2023 şi 2024.
PROGRES IMPORTANT ÎN ULTIMELE DECENII
Chiar dacă este încă cea mai ridicată la nivel european, rata mortalităţii infantile din România a înregistrat o scădere semnificativă în ultimele decenii, în special după intrarea în Uniunea Europeană.
În 2006, ultimul an înainte de intrarea în UE, România înregistra o rată a mortalităţii infantile de 13,9/1.000 născuţi-vii. În 1990, rata mortalităţii infantile era de 26,9/1.000, iar în 1961 – de 71.4/1.000.
Un raport realizat de UNICEF arată că mortalitatea infantilă ridicată din România are ca principale cauze: nivelul scăzut de şcolarizare a mamei, sărăcia, marginalizarea geografică a comunităţilor şi a familiilor în cadrul comunităţilor, lipsa de acces la servicii medicale de bază, lipsa de informare profesională a medicilor, reglementări contradictorii în sistemul sanitar, lipsa de informare a părinţilor cu privire la serviciile de care pot beneficia, precum şi lipsa abilităţilor parentale.
Raportul subliniază că mulţi copii sub un an au decedat la domiciliu sau în primele 24 de ore de la internarea în spital. Ministerul Sănătăţii nu a anunţat măsuri menite să reducă riscul de mortalitate infantilă în România.
