Platforma informatică a asigurărilor de sănătate (PIAS) este cunoscută pentru desele probleme de funcţionare, care afectează furnizori de servicii de sănătate precum medicii de familie sau farmaciştii. În ciuda încercărilor, disfuncţionalităţile nu au fost rezolvate în totalitate până acum. Speranţele se leagă acum de un proiect finanţat din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care vizează atât digitalizarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), cât şi optimizarea Platformei Informatice pentru Asigurările din Sănătate (PIAS).
Luni, Ministerul Sănătăţii a anunţat că a aprobat finanţarea pentru digitalizarea CNAS şi PIAS, care include elemente importante de securitate cibernetică. Finanţarea iniţială era de 70 de milioane de euro, însă a fost majorată la 100 de milioane de euro.
Proiectul urmează să fie finalizat în al treilea trimestru din 2025, potrivit ministerului.
După implementarea proiectului, peste 25.000 de furnizori de servicii medicale (spitale, ambulatorii de specialitate, laboratoare, medici de familie, farmacii, furnizori de dispozitive medicale, furnizori de îngrijire la domiciliu) vor fi conectaţi la noua platformă PIAS.
"Este foarte important de subliniat că sistemul actual nu va fi afectat. Modificările la PIAS vor asigura un mediu prietenos şi accesibil pentru utilizatori, inclusiv pentru cei cu dizabilităţi, şi vor îmbunătăţi interconectarea şi interoperabilitatea sistemului", susţine Ministerul Sănătăţii, într-un comunicat.
În urma proiectului, sistemul informatic PIAS va avea funcţionalităţi noi (precum digitalizarea unor documente conexe actului medical), iar fluxurile de date vor fi optimizate.
Noua platforma va permite, de asemenea, monitorizarea electronică a obiectivelor generale şi specifice, a activităţilor şi a indicatorilor de performanţă asumaţi la nivelul CNAS.
În plus, investiţia va permite interoperabilitatea sistemelor informatice între instituţiile din cadrul administraţiei publice, precum şi utilizarea datelor organizaţionale încrucişate şi a resurselor existente la nivel naţional.
ALTE PROIECTE DE DIGITALIZARE ÎN SĂNĂTATE FINANŢATE DIN PNRR
În 6 februarie, Ministerul Sănătăţii a anunţat proiectele care vor fi finanţate pe componenta “Digitalizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul sanitar aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii” din PNRR.
Astfel, au fost selectate proiecte pentru digitalizarea a 41 de direcţii de sănătate publică (DSP), 37 de servicii de ambulanţă, 5 institute de medicină legală, Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), Agenţiei Naţionale de Transplant, Centrului Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog, Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), Institutului Naţional de Transfuzie Sanguină, Oficiului Central de Stocare pentru Situaţii Speciale, Registrului Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice, Institutului Naţional de Management al Serviciilor de Sănătate, Institutului Naţional de Medicină Sportivă şi Ministerului Sănătăţii.
În cazul Ministerului Sănătăţii vor fi finanţate 2 proiecte: unul pentru “transformarea digitală” a ministerului şi un altul pentru modernizarea sistemului electronic de raportare al stocului de medicamente (SER).
Nu este clar ce impact vor avea aceste proiecte şi dacă implementarea tuturor acestor proiecte de digitalizare este una coordonată.
O altă componentă de digitalizare din PNRR vizează investiţii în sistemele informatice şi în infrastructura digitală a unităţilor sanitare publice.
Pe această componentă, procesul este în mare întârziere, fiind anunţată până acum doar lista obiectivelor de investiţii eligibile, care cuprinde 308 de proiecte.
