Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a publicat proiectul privind valoarea punctelor per capita şi pe serviciu în medicina de familie şi în ambulatoriu, ţinând cont de sumele alocate pentru fiecare domeniu de asistenţă medicală prin Legea bugetului de stat pe anul 2024. Sumele sunt semnificativ mai mici decât cele de anul trecut şi înseamnă reducerea cu 30% a finanţării pentru medicina primară. Reprezentanţii medicilor de familie au solicitat renegocierea alocărilor şi menţinerea acestora cel puţin la nivelul din 2023. În acest context tensionat, joi este programată prima rundă de negocieri între reprezentanţii CNAS şi cei ai medicilor.
Întâlnirea este organizată joi după-amiază de CNAS, între orele 14.00 şi 16.00.
Din partea Colegiului Medicilor, la întâlnire va participa o echipă formată din prof. univ. dr. Daniel Coriu (preşedintele CMR), dr. Gindrovel Dumitra (secretar general), dr. Gheorghe Borcean (vicepreşedinte), dr. Călin Bumbuluţ (vicepreşedinte) şi Răzvan Vulcănescu (expert).
La nivel tehnic vor participa reprezentanţi ai Grupului de lucru CMR Spitale şi Ambulator, formată din prof. univ. dr. Adrian Cotîrleţ (Spitalul Municipal de Urgenţă Moineşti, jud. Bacău), conf. univ. dr. Simin Aysel Florescu (Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale “V. Babeş”, Bucureşti), dr. Mihai Adrian Mleşniţe (Institutul Regional de Gastro-Hepatologie “Prof. Dr. O. Fodor”, Cluj), ec. Ioan Mureşan (Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj-Napoca), dr. Cosmin Alexandrescu (Asociaţia Profesională a Medicilor de Ambulator), prof. univ. dr. Dorel Săndesc (Spitalul Clinic Judeţean ,,Pius Brînzeu” Timişoara) şi dr. Mirela Oniceanu (Colegiul Medicilor Suceava), reprezentant al Grupului de lucru CMR Medicină de familie.
La discuţii vor participa şi reprezentanţi ai altor organizaţii, între care Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED), care a anunţat joi că are o listă de propuneri ce "vizează revenirea la valorile de la finalul anului 2023 şi deschiderea unui canal de dialog real, astfel încât să putem asigura, împreună, un cadru de predictibilitate şi o colaborare constructivă".
În 15 ianuarie, Colegiul Medicilor a propus, ca soluţie pentru detensionarea situaţiei, retragerea proiectului şi suspendarea calendarului de consultări cu organizaţiile reprezentative ale medicilor, care ar trebui să înceapă în 18 ianuarie.
“Având în vedere importanţa şi necesitatea unei abordări coordonate în ceea ce priveşte finanţarea sistemului medical din România, solicităm retragerea de urgenţă a proiectelor publicate de CNAS în transparenţă decizională şi suspendarea calendarului întâlnirilor cu organizaţiile patronale, sindicale şi profesionale reprezentative din domeniul medical organizate în vederea consultării/negocierii referitoare la acestea, programate pentru data de 18 ianuarie 2024”, a transmis Colegiul Medicilor, într-un comunicat.
În plus, Colegiul Medicilor şi-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la situaţia în care se află întreg sistemul medical românesc, în pragul negocierilor propuse de către CNAS pentru 18 ianuarie.
CALCULELE COLEGIULUI MEDICILOR
Colegiul Medicilor a reacţionat şi vineri la decizia CNAS, considerând că aceasta are consecinţe grave asupra îndeplinirii nevoilor de îngrijiri medicale ale populaţiei
“Deşi, în ansamblu, bugetul alocat Sănătăţii în 2024 este mai mare, în comparaţie cu execuţia precedentă, resursele financiare prevăzute reflectă o reducere a fondurilor disponibile pentru sectoare vitale: medicina de familie, ambulatoriul de specialitate şi stomatologie”, a comentat Colegiul Medicilor.
“Această situaţie are consecinţe grave asupra îndeplinirii nevoilor de îngrijiri medicale ale populaţiei. De asemenea, atragem atenţia că sunt încălcate obligaţiile asumate de autorităţi, în mod repetat şi în diverse forme, atât faţă de partenerii europeni, cât şi faţă de corpul medical, prin acordurile şi contractele negociate şi încheiate în anul 2023”, a completat organismul profesional.
Colegiul Medicilor a calculat că finanţarea reală se reduce cu 30% pentru medicina de familie în 2024, cu 27% pentru ambulatoriul de specialitate şi cu 50% pentru serviciile de stomatologie.
Scăderea finanţării are loc în condiţiile în care Strategia Naţională de Sănătate 2023-2030 vizează dezvoltarea într-un mod sustenabil a sectorului de asistenţă medicală primară, prin creşterea furnizării serviciilor preventive şi extinderea serviciilor ambulatorii de diagnostic, tratament şi monitorizare, prioritar pentru afecţiunile cu impact negativ major în mortalitate şi dizabilitate, subliniază Colegiul Medicilor.
