Problemele de finanţare ale sistemului public de sănătate au fost semnalate de asociaţiile de pacienţi în ultima lună, iar Ministerul Sănătăţii a anunţat măsuri pentru rezolvarea acestora. Cu toate acestea, spitalele publice se confruntă în continuare cu probleme, lucru admis luni de ministrul Sănătăţii, aflat la Braşov. Oficialul dă vina pe conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru întârzierea unui act normativ menit să mărească finanţarea spitalelor publice.
Potrivit ministrului, un proiect de ordonanţă de urgenţă (OUG) nu poate fi aprobat de Guvern din cauza observaţiilor transmise de conducerea CNAS.
"Ştiu că percepţia publică este că aceasta este responsabilitatea Ministerului Sănătăţii. Spitalele funcţionează, însă, pe baza contractelor pe care le au cu casele de sănătate. Ca să putem asigura finanţarea spitalelor, noi am redactat, încă din august, o OUG care să permită creşterea finanţării spitalelor până la nivelul contractat. Este un document pe care l-am făcut de două luni", a spus Alexandru Rafila, întrebat ce vor face spitalele care nu mai au bani pentru medicamente.
"Eu nu vreau să pasez responsabilitatea, dar, totuşi, cel care are responsabilitatea finanţării - Casa Naţională de Asigurări de Sănătate - nu ne-a dat ok-ul pe acest document şi, cu cât o să întârziem în Guvern să aprobăm această ordonanţă, cu atât problemele de finanţare ale spitalelor vor fi mai serioase. Şi lucrul acesta trebuie să înceteze. Eu am o responsabilitate pentru spitalele publice, iar dacă altcineva are o responsabilitate pentru cele private, e problema lui", a completat ministrul, citat de Agerpres.
Săptămâna trecută, guvernul a aprobat un memorandum pentru suplimentarea bugetului CNAS cu 2,5 miliarde de lei pentru decontarea medicamentelor şi serviciilor medicale.
De altfel, situaţia finanţării sistemului public de sănătate şi a programelor naţionale de sănătate a făcut obiectul unei întâlniri între conducerea Ministerului Sănătăţii şi asociaţiile de pacienţi.
DE CE S-AU BLOCAT PROGRAMELE DE SĂNĂTATE
Potrivit asociaţiilor de pacienţi, lipsa rectificării bugetare a blocat activitatea în spitalele din România.
“Programele naţionale de sănătate au rămas fără finanţare, iar pacienţii români au rămas fără medicamente. În ultimele 2 luni, rând pe rând, programele naţionale au rămas fără bani. Pacienţii cronici sunt trimişi acasă fără tratament şi fără nicio altă soluţie. Vieţile românilor se sting şi nimeni nu răspunde pentru toate aceste decese evitabile”, avertizau asociaţiile de pacienţi, în 19 septembrie.
Asociaţiile au solicitat Guvernului să ia măsuri urgente şi să deblocheze banii necesari sistemului medical, iar CNAS să publice urgent care este suma necesară, până la sfârşitul anului 2023, pentru derularea programelor naţionale.
Mesajul a fost transmis de Alianţa Pacienţilor Cronici din România (APCR), Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA) şi Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).
CNAS nu a transmis până acum care este suma necesară pentru derularea programelor naţionale până la sfârşitul anului 2023.
Anterior, mai multe asociaţii de pacienţi au cerut Guvernului eliminarea scutirilor de la plata contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS), o măsură care ar putea aduce anual circa 1 miliard de euro în plus la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) reprezintă principala sursă de finanţare a programelor publice de sănătate din România.
În acest an, situaţia FNUASS s-a agravat, în condiţiile în care cheltuielile au crescut mai repede decât veniturile în primele 7 luni, iar guvernul a redus subvenţiile către fond, în condiţiile crizei bugetare.
Astfel, în primele 7 luni din 2023, fondul a înregistrat venituri totale de 31,34 miliarde lei (11,1 miliarde euro), în creştere cu 7,2% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, când încasările au fost de 29,23 miliarde lei.
În schimb, cheltuielile au fost de 35,05 miliarde de lei, mai mari cu 8,2% faţă de nivelul din primele şapte luni din 2022.
În 2022, bugetul total al FNUASS a fost de 55 miliarde lei (circa 11 miliarde euro), iar scutirile au însemnat încasări mai mici cu 4,8 miliarde lei (aproape 1 miliard de euro).
