În perioada 18-24 noiembrie este marcată săptămâna dedicată conştientizării Rezistenţei la antimicrobiene, o ameninţare serioasă la adresa sănătăţii publice în întreaga lume. În cadrul unei dezbateri organizate cu această ocazie, medici şi factori de decizie au discutat despre măsurile care ar trebuie implementate în România pentru prevenirea şi combaterea rezistenţei la antimicrobiene.
Potrivit datelor prezentate de preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Andrei Baciu, circa 4,2 milioane de persoane din România au consumat anul trecut un antibiotic compensat.
Potrivit medicilor, una dintre cauzele principale ale consumului exagerat de antibiotice este lipsa de informare a pacienţilor şi presiunea pusă pe medici pentru prescrierea de antibiotice chiar şi atunci când nu este nevoie.
“90% din infecţiile de tract respirator sunt virale, deşi toată lumea crede că sunt bacteriene şi trebuie să le tratăm cu antibiotice. Avem o problemă de sănătate publică, de aceea este important să vedem cum sensibilizăm corpul medical să nu mai cedăm unor presiuni ale pacienţilor, să nu mai practicăm o medicină defensivă, mai ales când este vorba de copii bolnavi”, a declarat prof. dr. Codruţ Sarafoleanu, secretar general al Societăţii Române de Rinologie, în cadrul dezbaterii.
“Ar trebui identificate zonele sensibile, de unde vine această recomandare în exces. Este nevoie de educarea pacienţilor şi este important să îi învăţăm cum să se trateze corect. Pandemia a adus o practică haotică cu privire la consumul de antibiotice, care se reflectă şi în acest moment”, a declarat Daciana Toma, medic de familie şi vicepreşedinte al SNMF.
În sezonul rece, antibioticele au o pondere extrem de ridicată în prescripţiile care ajung în farmacii.
“Reţetele de antibiotice reprezinta 17% din reţetele care ajung în farmacii într-o perioada de sezon rece, conform unul studiu realizat de Colegiul Farmacistilor din România în 2022. Reţetele pentru infecţii de tract respirator reprezentau aproximativ 50%, o bună parte dintre ele nu avea menţionat diagnosticul, un lucru de nedorit”, a declarat farm. Anca Crupariu, reprezentant al Colegiului Farmaciştilor din România.
În 2019, s-au înregistrat aproape 5 milioane de decese la nivel global care au fost asociate cu rezistenţa la antibiotice (din care 1,3 milioane de decese au fost atribuite direct acesteia).
Potrivit specialiştilor, folosirea incorectă de antibiotice alimentează rezistenţa antimicrobiană, aceasta fiind a treia cauză de deces la nivel mondial.
Un studiu realizat anul acesta în România cu sprijinul Parteneriatului Global pentru Infecţii Respiratorii (GRIP) şi publicat Jurnalul Român de Rinologie în Septembrie 2023 dezvăluie amploarea abuzului de antibiotice în infecţiile de tract respirator.
Studiul a constatat că 40% dintre adulţii chestionaţi au luat antibiotice pentru o afecţiune de tract respirator precum durerea în gât, în ciuda faptului că antibioticele sunt ineficiente pentru 9 din 10 episoade de răceală şi gripă.
Studiul, realizat pe 1.000 de persoane adulte din România, arată că în ultimele 6 luni cele mai întâlnite simptome cu care s-au confruntat respondenţii au fost nasul înfundat, durerea în gât, strănutul, şi rinoreea.
Mulţi români încă folosesc antibiotice pentru simple răceli sau dureri în gât şi nu au încredere că pot scăpa de simptomele răcelii sau gripei fără antibiotice, potrivit studiului.
Societatea Română de Rinologie, Societatea Naţională de Medicina Familiei şi Colegiul Farmaciştilor din România derulează o campanie de educare a populaţiei cu privire la folosirea corectă a antibioticelor şi cer implementarea unor ghiduri de bună practică pentru tratarea corectă a răcelilor comune şi a durerilor în gât.
