Sistemele publice de sănătate din Europa se confruntă cu o nemulţumire în creştere a cetăţenilor în ceea ce priveşte serviciile oferite. Pentru al patrulea an consecutiv, satisfacţia cetăţenilor europeni faţă de sistemele de sănătate din ţările lor a scăzut, ajungând la aproximativ 56%, potrivit datelor Stada Health Report 2024. În România, gradul de satisfacţie a cetăţenilor s-a menţinut la nivelul de anul trecut, fiind mai scăzut decât media europeană. Astfel, doar 39% dintre românii chestionaţi sunt mulţumiţi faţă de serviciile oferite de sistemul public de sănătate.
La acest capitol, România ocupă poziţia 17 din cele 23 de ţări evaluate.
În Europa, principalele motive ale nemulţumirii faţă de sistemele de sănătate sunt accesul la consultaţii medicale, standardul serviciilor medicale, deficitul de personal şi neîncrederea generală în factorii de decizie din sectorul sănătăţii.
În ceea ce priveşte România, pe lângă acestea, respondenţii au mai indicat şi lipsa accesului la servicii medicale de prevenţie (37%) printre cauzele încrederii scăzute în sistemul public.
Totuşi, există şi motive de satisfacţie: 53% dintre românii chestionaţi au afirmat că sunt mulţumiţi de disponibilitatea cadrelor medicale de a le oferi sfaturi sau îngrijiri medicale.
Potrivit raportului, îmbunătăţirea gradului de încredere în sistemele de sănătate depinde de expertiza în domeniul sănătăţii a persoanelor care ajung în poziţii de decizie.
Astfel, aproape 1 din 2 europeni (48%) consideră că ar face o diferenţă dacă factorii de decizie din sectorul sănătăţii ar avea o pregătire în acest domeniu. În România, proporţia celor care susţin acest punct este şi mai ridicată, de 62%.
În ciuda nemulţumirii cu privire la sistemele de sănătate în ansamblu, raportul dezvăluie o creştere semnificativă a încrederii în medicina convenţională, precum şi în sfaturile oferite de profesioniştii din domeniul sănătăţii – medici şi farmacişti.
Aproape 7 din 10 europeni (69%) afirmă că au încredere „mare” sau „deplină” în medicina convenţională, în timp ce în rândul românilor proporţia celor încrezători este şi mai mare: 87%.
Principalul factor al încrederii în medicina convenţională, la nivel general, îl reprezintă încrederea că sfaturile oferite de către medici şi farmacişti sunt cele mai bune pentru sănătatea individului.
De altfel, studiul a relevat că medicii de familie şi farmaciştii sunt în topul încrederii ca sursă de informare preferată în legătură cu deciziile legate de sănătate, faţă de „Dr. Google” , „Dr. AI” sau alte surse online, care sunt plasate pe ultimele poziţii.
În contextul scăderii nivelului de satisfacţie, din ce în ce mai mulţi europeni decid pentru ei în ceea ce priveşte sănătatea lor: 89% dintre aceştia fac cel puţin un lucru pentru a-şi îmbunătăţi starea generală de bine.
În România, printre măsurile adoptate de către respondenţi pentru a se îngriji de bunăstarea lor fizică se regăsesc exerciţiile fizice (fie acasă, fie la sala de sport), adoptarea unei diete sănătoase, consumul de suplimente alimentare, prezentarea la controale medicale preventive.
În Europa, românii se declară fericiţi peste medie: 68% afirmă că sunt „destul de” sau „foarte fericiţi”, uşor peste media europeană (67%).
În ceea ce priveşte evaluarea sănătăţii mintale, românii sunt cei mai mulţumiţi dintre toţi respondenţii: 85% consideră că au o sănătate mintală optimă.
Totuşi, deşi gradul de fericire poate părea a fi unul mulţumitor, senzaţia de singurătate devine tot mai prezentă, cu precădere în rândul tinerilor între 18 şi 34 de ani.
Dacă per total 52% dintre europeni afirmă că au sentimente de singurătate, în intervalul de vârstă 18-34 de ani, proporţia este mai ridicată – 63%. La nivelul României, deşi media generală arată că se resimte mai puţin acest sentiment (48%), în rândul tinerilor, situaţia este similară cu cea de la nivel european (63%).
România a fost inclusă în studiul Stada Health Report din anul 2022.
„Acest studiu complex este un instrument pe care îl punem la dispoziţia întregii pieţe de Sănătate, a decidenţilor, a tuturor actorilor atât din sistemul public, cât şi din cel privat. Informaţiile bogate oferă insight-uri valoroase pentru îmbunătăţirea sistemului în ansamblul său şi în baza lor pot fi luate decizii responsabile în beneficiul oamenilor” a declarat directorul general al Stada România, Mihai Fugarevici.
Aflat la cea de-a 10 ediţie, raportul a fost realizat de Agenţia de cercetare de piaţă HUMAN8 la nivelul a 23 de ţări, pe un eşantion reprezentativ de 46.000 de respondenţi. Perioada de colectare a datelor a fost februarie-martie 2024. La nivelul României, eşantionul este de 2.000 de respondenţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 99 de ani.
