În timp ce bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate în România, anul trecut (2023) au fost raportate 7.038.394 de cazuri de îmbolnăviri cu diagnosticul boli ale aparatului circulator, cu 20% mai multe cazuri de îmbolnăviri în anul 2023 faţă de media anilor 2016 – 2023, potrivit unui studiu InfoCons - Organizaţie Europeană pentru Protecţia Consumatorilor - pe baza informaţiilor primite la Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), publicat miercuri.
În România, bolile cardiovasculare reprezintă de mult timp principala cauză de mortalitate, cu o pondere care se menţine peste 50% din mortalitatea generală, pe baza ultimelor date oficiale ale Institutului Naţional de Statistică (INS).
Bolile aparatului circulator (categorie care include bolile cardiovasculare) au provocat în continuare cele mai multe decese – 55.213, adică 53,2% din numărul total de decese din perioada ianuarie-mai 2024 (în scădere de la 54,6% în ianuarie-mai 2023).
Cele mai des întâlnite boli ale aparatului circulator sunt: angina pectorală, anemia feriprivă, aritmia, Boala lui Buerger, colesterol, flutter atrial, fibrilaţia atrială, hemofilie, hemoroizii, hipertensiunea, hipotensiune, hiperlipidemia ereditară, infarctul de miocard, insuficienţa cardiacă, palpitaţii, tromboza venoasă profundă, varicele, etc.
InfoCons, Organizaţie Europeană pentru Protecţia Consumatorilor, a realizat un nou studiu, cu privire la evoluţia îmbolnăvirilor cu diagnosticul de Boli ale aparatului circulator în perioada 2016-2023, pe baza informaţiilor primite de la Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).
Astfel, potrivit rezultatelor studiului, publicate miercuri, anul trecut au fost raportate cu 20% mai multe cazuri de îmbolnăviri cu boli ale aparatului circulator faţă de media ultimilor opt ani (2016 - 2023).
Potrivit studiului, în perioada 2016 - 2023 au fost raportate în total 7.038.394 de cazuri de îmbolnăviri cu diagnosticul boli aparat circulator, media cazurilor de îmbolnăvire cu diagnosticul boli aparat circulator aferentă celor 8 ani fiind de 879.799, cu 20% mai multe în anul 2023 faţă de media anilor 2016 - 2023.
În urma studiilor realizate, în anul 2016 au fost înregistrate 860.203 cazuri de îmbolnăviri, reprezentând cu 2% mai puţine cazuri decât media anilor 2016 - 2023, în timp ce, în anul 2017 au fost 839.626 cazuri de îmbolnăviri cu diagnosticul boli ale aparatului circulator, reprezentând cu 5% mai puţine cazuri decât media anilor 2016 - 2023, în timp ce în anul 2018 au fost 820.958 cazuri, reprezentând cu 7% mai puţine cazuri decât media anilor 2016 - 2023, potrivit InfoCons.
De asemenea, în anul 2019 au fost înregistrate 876.074 cazuri de îmbolnăviri cu diagnosticul boli aparat circulator, reprezentând cu 1% mai puţine cazuri decât media anilor 2016 - 2023, în timp ce în 2020 au fost 788.793 cazuri reprezentând cu 10% mai puţine cazuri decât media anilor 2016 - 2023, şi în 2021 au fost 891.361 cazuri reprezentând cu 1% mai multe cazuri decât media anilor 2016 - 2023.
Potrivit studiului InfoCons, în anul 2022 au fost raportate 907.489 de cazuri de îmbolnăviri cu diagnosticul boli ale aparatului circulator, reprezentând cu 3% mai multe cazuri decât media anilor 2016 - 2023, iar în 2023 au fost 1.053.890 de cazuri, reprezentând cu 20% mai multe cazuri decât media anilor 2016 - 2023.
Cel mai mare număr de cazuri de îmbolnăviri, potrivit anilor 2016 – 2023, se înregistrează la categoria de vârstă 65-69 ani cu 1.003.779 de cazuri, 966.343 de cazuri la categoria de vârstă 60-64 ani, 850.147 de cazuri la categoria de vârstă 70-74 ani, şi 773.226 de cazuri în rândul celor de 55-59 ani.
Din punct de vedere al numărului total de cazuri de îmbolnăviri pe categorie de vărstă, raportat la totalul cazurilor celor 8 ani (2016 – 2023), 4.78% s-au înregistrat la categoria de vârstă 40-44 ani, 7.25% la categoria de vârstă 45-49 ani, 9.60% la categoria de vârstă 50-54 ani, 10.99% la categoria de vârstă 55-59 ani, 13.73% la categoria de vârstă 60-64 ani, 14.26% la categoria de vârstă 65-69 ani, 12.08% la categoria de vârstă 70-74 ani, şi 9.36% la categoria de vârstă 75-79 ani.
Pe baza ultimelor date oficiale ale Institutului Naţional de Statistică (INS), bolile aparatului circulator sunt într-o tendinţă de scădere a ponderii în mortalitatea generală – de la 55,1% din mortalitatea totală în 2022 până la 54% în 2023.
COMPARAŢIA FAŢĂ DE ANUL 2000
În anul 2000, principalele cauze ale mortalităţii din România erau următoarele: bolile aparatului circulator (157.448 decese, cu o pondere de 61,5% din numărul total de decese, de 255.820), cancerele (41.290 decese, 16,1%), bolile aparatului respirator (14.824 decese, 5,8%) şi bolile aparatului digestiv (14.349 decese, 5,6%).
În prezent, mortalitatea din cauza bolilor aparatului circulator a scăzut ca pondere în mortalitatea generală, însă a crescut ponderea deceselor provocate de cancer şi de bolile aparatului respirator.
