Cancerul bronhopulmonar este prima cauză de mortalitate prin afecţiuni oncologice, după cum arată datele la nivel global. În România, cancerul bronhopulmonar a înregistrat 12.122 de cazuri noi şi 10.779 decese în 2020, potrivit datelor Globocan. Însă un diagnostic precoce poate dubla şansele de supravieţuire în cancerul pulmonar, dar, pentru acest lucru, avem nevoie de programe eficiente de screening şi depistare rapidă.
Un sistem de diagnosticare precoce care integrează şi măsurile de intervenţie asupra principalilor factori de risc ai cancerului bronhopulmonar (fumatul, poluarea din aerului atmosferic şi expunerea profesională la pulberi) poate asigura premisele unui control de succes şi de reducere a poverii bolii, au explicat participanţii la conferinţa ,,Cum reducem povara cancerului bronhopulmonar”, organizată de revista Politici de Sănătate în contextul Zilei Mondiale de luptă împotriva Cancerului bronhopulmonar, ce urmează a fi marcată pe data de 1 august.
Din fericire, avansul terapeutic începe să ofere mari speranţe pacienţilor şi avem din ce în ce mai mulţi pacienţi cu supravieţuire de lungă durată, aşa cum este şi cazul lui Şerban Nedelcu, aflat acum la mai bine de opt ani de la diagnosticarea bolii.
,,Am fost diagnosticat în toamna anului 2015 (la 69 de ani) cu cancer pulmonar în stadiul IV, cu metastaze osoase, hepatice şi limfatice. Norocul, şi fiul meu, m-au ajutat să ajung unde trebuie, la conf. dr. Michael Schenker. În urma testului genetic, domnul doctor mi-a identificat cel mai potrivit tratament. În prezent, boala este în remisiune 97-98%, dar merg la fiecare trei săptămâni la medicul de specialitate pentru curele de imunoterapie”, a explicat Şerban Nedelcu.
Cancerul pulmonar este în continuare o afecţiune temută, deoarece rata de mortalitate în rândul pacienilor este foarte ridicată.
,,Acest lucru este cauzat în primul rând diagnosticului tardiv, deoarece peste 80% din cazuri sunt diagnosticate în stadii avansate – III sau IV -, stadii în care nu mai există posibilitatea unui tratament curativ, de tipul celui chirurgical”, a declarat recent conf. dr. Michael Schenker.
În aceste stadii avansate, singura opţiune pentru pacienţi este tratamentul sistemic oncologic, care nu vindecă boala.
Integrarea examenului anatomopatologic şi a determinării biomarkerilor în oncologia de precizie reprezintă o abordare promiţătoare care poate îmbunătăţi diagnosticul şi tratamentul cancerului, personalizându-le pentru fiecare pacient în parte şi maximizând şansele de succes terapeutic.
,,Utilizarea biomarkerilor în oncologia de precizie poate oferi informaţii esenţiale pentru alegerea tratamentului cel mai eficient pentru fiecare pacient în parte. De exemplu, determinarea unui biomarker specific poate ajuta la identificarea unor ţinte terapeutice specifice, cum ar fi mutaţii genetice tratabile cu medicamente ţintite. Această abordare poate spori eficacitatea tratamentului şi poate reduce expunerea pacientului la terapii care nu ar fi eficiente în cazul său. În plus, integrarea examenului anatomopatologic cu determinarea biomarkerilor poate oferi informaţii prognostice importante, cum ar fi riscul de recurenţă a cancerului sau răspunsul probabil la un anumit tratament. Cu toate acestea, este important să menţionăm că utilizarea examenului anatomopatologic şi a determinării biomarkerilor în oncologia de precizie necesită o echipă multidisciplinară de experţi, inclusiv patologi, oncologi, geneticieni şi alţi specialişti, pentru a interpreta şi utiliza corespunzător rezultatele obţinute. De asemenea, este esenţială actualizarea constantă a cunoştinţelor şi tehnologiilor disponibile pentru a beneficia pe deplin de această abordare integrată”, a explicat prof. dr. Ovidiu Pop, vicepreşedintele Comisiei de anatomie patologică, Ministerul Sănătăţii.
Testările genetice şi moleculare pentru terapia personalizată a cancerului bronhopulmonar fac obiectul unui subprogram nou, dezvoltat în cadrul Programului naţional de oncologie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Standarde de tratament şi acces la studii clinice
În prezent, pacienţii cu cancer bronhopulmonar din România au acces la imunoterapie (tratamentul standard), nu doar în cadrul unor studii clinice, ci şi prin intermediul Programului naţional de Oncologie derulat de CNAS.
,,Regimurile de bază disponibile în toată lumea există şi la noi – imunoterapia are deja trei ani -, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Avem pacienţi cu supravieţuire îndelungată. Accesul la tratament este neîngrădit, medicul curant fiind cel care poartă responsabilitatea prescrierii”, a afirmat conf. dr. Michael Schenker, preşedintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătăţii.
În ceea ce priveşte studiile clinice, văzute ca o şansă la viaţă de către pacienţi fără alternative terapeutice, implementarea Regulamentului European a făcut ca, în prezent, aprobarea trial-urilor să se facă mult mai rapid.
,,Astăzi suntem printre ţările cu cel mai rapid acces la studii clinice. De altfel, un studiu extrem de util pentru pacienţii cu cancer pulmonar va fi avizat şi în România în curând - un avantaj enorm atât pentru pacienţi, cât şi pentru sistemul de sănătate. La studiile clinice cu beneficiu terapeutic cert (cele de fază târzie – cel puţin 2B- 3 sau chiar 4) poate participa orice spital din ţară care respectă condiţiile minimale de calitate şi cerinţele pentru a participa la un proiect de cercetare clinică. Aceasta înseamnă că fiecare pacient care participă la un studiu de acest gen beneficiază, cel puţin, de cel mai bun tratament standard existent/cea mai bună îngrijire standard existentă la momentul respectiv”, a mai anunţat specialistul.
Dr. Carmen Ungurean, şef secţie boli netransmisibile, responsabil programe de prevenţie şi screening în cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) a spus că .,,există fonduri alocate, de aproximativ 8 milioane euro, pentru dezvoltarea unui program pilot de screening pentru cancerul bronhopulmonar cu tomografie computerizată în doze scăzute, în condiţiile noii recomandări a Consiliului Uniunii Europene. Proiectul este în lucru şi avem în vedere, în afară de recomandarea de a selecţiona fumătorii şi foştii fumători, să ne alegem şi o regiune unde expunerea profesională la pulberi a fost ceva mai ridicată, cum este cazul Văii Jiului, şi să vedem dacă nu putem să facem un mic pilot şi acolo. Pe lângă serviciile medicale efective, avem de dezvoltat metodologii şi ghidurile de practică, din asistenţa medicală primară până la diagnostic. Insist în permanenţă: testul de screening previne dezvoltarea bolii sau diagnosticarea tardivă numai dacă este urmat de preluare rapidă în diagnostic şi tratament. Cred că modul în care se articulează toate aceste servicii, de la asistenţa medicală primară până la preluarea în tratament, este provocarea cea mai mare a sistemului de sănătate românesc, care este extrem de fragmentat”.
Pe site-ul INSP va fi dezvoltată o secţiune dedicată cancerului cu infomaţii atât pentru pacienţi, cât şi pentru profesionişti.
Medicul de familie, prima verigă în managementul cancerului bronhopulmonar
Statisticile arată că jumătate dintre persoanele diagnosticate cu cancer pulmonar au trecut întâi pe la medicul de familie.
,,Prin introducerea, în noul Contract-Cadru, a pachetului de consultaţii de prevenţie la medicul de familie s-a realizat un progres semnificativ care va ajuta pacienţii şi va reduce, în timp, povara asupra sistemului de sănătate. Prin evaluările stilului de viaţă şi aplicarea riscogramelor privind riscul oncologic în cabinetele medicilor de familie cresc şansele de diagnosticare a cancerului bronhopulmonar în stadii precoce, cu îmbunătăţirea semnificativă a prognosticului pentru pacienţi. Trebuie să fim atenţi la simptomatologia sugestivă şi să trimitem pacienţii cu risc de cancer bronhopulmonar la investigaţii de specialitate. Avem la dispoziţie un chestionar de risc dezvoltat şi promovat împreună cu medicii specialişti pneumologi, care este simplu de aplicat. Îi îndemn pe colegii mei medici de familie să-l utilizeze”, a afirmat dr. Dina Mergeani, preşedinte Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF).
Dr. Daniela Zob, secretar Comisia de Oncologie, Ministerul sănătăţii, şef secţie Oncologie Medicală II, Institutul Oncologic Bucureşti, a atras atenţia că în oncologie, mai ales în partea de diagnostic, este nevoie de un circuit organizat, astfel încât pacientul să se mişte cât mai puţin.
,,Accesul la bronhoscopie, la biopsiile ghidate CT, la secvenţierea next generation, la testările genetice nu este facil pentru toţi pacienţii. Trebuie identificată cea mai bună soluţie pentru ca pacienţii să nu se mai plimbe cu blocurile de parafină dintr-un centru în celălalt - să existe o colaborare între centre. Ar fi utilă o cartografiere extrem de transparentă a unităţilor care fac biopsii, a celor care fac testări, astfel încât să poată fi trimise prin curier, de exemplu, blocurile de parafină, rezultatele investigaţiilor ş.a.m.d. Pacientul oncologic nu se poate plimba între medicul oncolog, centrele de testări, de Computer Tomograf, să alerge şi după bilete de trimitere, rezultatele analizelor, etc. Există centre care au toate aceste servicii, dar sunt puţine”, a afirmat dr. Daniela Zob.
Supravieţuirea rămâne o provocare
Atenţia insuficientă acordată aspectelor psihosociale în toate fazele controlului cancerului, de la prevenţie şi depistare la tratament, reabilitare şi supravieţuire, este o provocare majoră în România.
,,Studiile recente subliniază complexitatea emoţiilor şi provocărilor personale cu care se confruntă pacienţii oncologici, evidenţiind importanţa sprijinului psihologic şi social adecvat. Prin furnizarea de consiliere psihologică comprehensivă şi oferirea unui sprijin psihosocial activ în traseul oncologic putem îmbunătăţi calitatea vieţii pacienţilor cu cancer pulmonar în România. De asemenea, este necesară o acţiune urgentă în integrarea programelor de depistare a cancerului pulmonar cu programe de renunţare la fumat”, a subliniat prof. dr. Laszlo Csaba Degi, preşedinte ales European Cancer Organisation (ECO), profesor universitar abilitat Universitatea Babeş – Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din Cluj – Napoca, secretar executiv al Societăţii Internaţionale de Psiho-Oncologie (IPOS).
Un studiu realizat de proiectul CANPRIM a relevat că persoanele cu afecţiuni oncologice din România se confruntă cu o povară psihosocială semnificativă. Rezultatele acestui studiu au evidenţiat aspecte importante legate de funcţionarea psihosocială a acestor pacienţi:
- Calitatea funcţionării fizice este puternic influenţată de reacţiile afective, cu o pondere de 25,5%.
- Funcţionarea emoţională este determinată de reacţiile afective, mecanismele de adaptare şi pierderea independenţei, având o pondere de 34,6%.
- Funcţionarea cognitivă este influenţată de reacţiile afective, cu o pondere de 11,4%.
- Funcţionarea socială şi financiară sunt afectate de pierderea independenţei, cu o pondere de 11,6%.
,,Aceste rezultate subliniază importanţa abordării nevoilor psihosociale ale pacienţilor cu cancer din România şi ne îndeamnă să le acordăm o atenţie deosebită. Este crucial să oferim un sprijin adecvat şi o îngrijire comprehensivă pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii acestor pacienţi vulnerabili”, a concluzionat reprezentantul ECO.
Cancerul pulmonar are cea mai ridicată povară a bolii – cei mai mulţi ani de viaţă pierduţi prin decese premature (de trei ori mai mare decât cea a cancerului de sân).
Rata de supravieţuire la 5 ani cu cancer pulmonar în România este de circa 11%, faţă de media europeană de 15%.
Urmăriţi şi A treia ediţie a dezbaterii CANCER SURVIVOR360, organizată în 6 iunie la Palatul Parlamentului
