Bolile cardiovasculare reprezintă de mult timp principala cauză de mortalitate în România, cu o pondere de peste 50% în mortalitatea generală. După pandemia de Covid-19, care a crescut sensibil mortalitatea în ţara noastră, bolile cardiovasculare şi cancerul au revenit pe primele două locuri drept cauză de deces, arată ultimele date oficiale ale Institutului Naţional de Statistică (INS).
Astfel, în primele cinci luni din acest an, bolile aparatului circulator (categorie care include bolile cardiovasculare) au provocat 58.160 de decese, adică 54,8% din numărul total de decese (106.042).
A doua cauză majoră de mortalitate în ţara noastră este cancerul, cu 19.077 decese provocate în perioada ianuarie-mai 2023, adică 18% din total. Pe locul al treilea se află bolile aparatului respirator, cu 10.435 decese în aceeaşi perioadă, adică 9,8% din numărul total.
În perioada pandemiei de Covid-19 (2020-2021), bolile aparatului respirator (categorie în care este inclusă şi Covid-19, boala provocată de infecţia cu virusul SARS-CoV-2) au devenit a doua cauză de deces în România, cu o pondere de peste 15%. După estomparea efectelor pandemiei, această categorie de afecţiuni a revenit la ponderea obişnuită în mortalitatea generală din ţara noastră.
Împreună, aceste trei categorii de afecţiuni au provocat 82,7% din numărul total de decese înregistrate în România în primele 5 luni din acest an.
Alte categorii de afecţiuni generează mult mai puţine decese. Astfel, bolile aparatului digestiv au cauzat 6.226 decese în primele 5 luni din acest an (5,9% din numărul total de decese), bolile infecţioase şi parazitare – 2.241 de decese (2,1%), iar bolile aparatului genito-urinar – 1.755 de decese (1,6%).
MORTALITATE MAI MARE DIN CAUZA CANCERULUI
Numărul total de decese a scăzut în primele 5 luni din acest an cu 20.303 (sau 16,1%) faţă de aceeaşi perioadă din 2022, până la 106.042. Scăderea a provenit în special din reducerea semnificativă a deceselor provocate de bolile aparatului circulator (-12.628 decese faţă de ianuarie-mai 2022) şi de bolile aparatului respirator, inclusiv Covid-19 (-6.339).
Cu toate acestea, unele afecţiuni au provocat mai multe decese în primele 5 luni din 2023. Astfel, numărul de decese provocate de boli infecţioase şi parazitare a urcat cu 14,5% (283 decese în plus) faţă de perioada ianuarie-mai 2022, la 2.241, iar numărul de decese provocate de cancer a crescut cu 2,3% (432 cazuri), până la 19.077.
România a înregistrat o supramortalitate importantă în perioada pandemiei de Covid-19, în special în 2020 şi 2021, când s-au înregistrat peste 100.000 de decese suplimentare faţă de media anilor prepandemici.
COMPARAŢIA FAŢĂ DE ANUL 2000
În anul 2000, principalele cauze ale mortalităţii din România erau următoarele: bolile aparatului circulator (157.448 decese, cu o pondere de 61,5% din numărul total de decese, de 255.820), cancerele (41.290 decese, 16,1%), bolile aparatului respirator (14.824 decese, 5,8%) şi bolile aparatului digestiv (14.349 decese, 5,6%).
În prezent, mortalitatea din cauza bolilor aparatului circulator a scăzut ca pondere în mortalitatea generală, însă a crescut ponderea deceselor provocate de cancer şi de bolile aparatului respirator.