Cele două mari federaţii sindicale din sectorul public de Sănătate, Solidaritatea Sanitară şi Sanitas, au semnat marţi contractul colectiv de muncă pentru perioada 2023 - 2025. Anunţul a fost făcut de cele două federaţii.
Primul contract colectiv de muncă din România în sectorul public de Sănătate a fost semnat în martie 1992.
Negocierile au durat peste un an, în cazul Sanitas, şi circa 10 luni, în cazul Solidarităţii Sanitare. Cele două federaţii consideră că noul contract colectiv de muncă este avantajos pentru membrii de sindicat din sectorul public de Sănătate.
"Drepturile celor pe care îi reprezentăm sunt mai bine protejate şi, ceea ce este foarte important, nu numai că am conservat ceea ce obţinusem în CCM-urile anterioare pentru angajaţi, ci am reuşit să obţinem şi drepturi suplimentare. Sub incidenţa documentului semnat astăzi intră angajaţii din toate instituţiile sanitare aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Sănătăţii, precum şi cele aflate în subordinea autorităţilor locale şi a instituţiilor publice cu reţea sanitară proprie", a declarat preşedintele Federaţiei SANITAS, Leonard Bărăscu, citat într-un comunicat la sindicatului.
Semnarea acestui contract colectiv de muncă la nivel de sector public de Sănătate înseamnă că orice negociere a unui CCM la nivel de unitate sanitară trebuie să aibă ca prevederi minimale tot ceea ce conţine CCM-ul la nivel de sector.
"Se respectă astfel principiul conform căruia "contractele colective de muncă nu pot conţine clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivel superior"", a precizat Bărăscu.
Noul Contract Colectiv de Muncă îşi va produce efectele odată cu înregistrarea documentului la Ministerul Muncii.
Federaţia Solidaritatea Sanitară a precizat că noul contract colectiv de muncă din Sănătate aduce angajaţilor o serie de drepturi esenţiale, cum ar fi acordarea drepturilor suplimentare aferente concediului de odihnă, dreptul angajaţilor care lucrează în ture la pauza de masă de 30 de minute, recunoaşterea dreptului la concediul de odihnă neefectuat în anii anteriori şi recunoaşterea dreptului la a recupera orele suplimentare efectuate şi nerecuperate sau neplătite.
De asemenea, calculul indemnizaţiei de concediu de odihnă trebuie să ia în considerare şi drepturile salariale aferente indemnizaţiei de hrană, această procedură devenind obligatorie pentru toate unităţile.
Documentul include o anexă dedicată armonizării vieţii profesionale cu viaţa personală, ce conţine o serie întreagă de drepturi specifice, incluzând pe cele pe cele privitoare la flexibilizarea timpului de lucru.
În CCM sunt prevăzute şi termene de 3 şi 6 luni pentru implementarea unor măsuri negociate de sindicate.
"În cazul acestor anexe, în discuţie sunt posibilităţi, împlinirea acestora depinzând de disponibilitatea Ministerului Sănătăţii de a-şi onora angajamentele asumate şi de sprijinul pe care-l avem din partea angajaţilor din sănătate", a precizat federaţia Solidaritatea Sanitară.
