Eurostat: Gradul de nemulţumire faţă de serviciile de sănătate din România s-a redus la jumătate în doi ani, dar rămâne dublu faţă de media UE din cauza costurilor prea mari

Eurostat: Gradul de nemulţumire faţă de serviciile de sănătate din România s-a redus la jumătate în doi ani, dar rămâne dublu faţă de media UE din cauza costurilor prea mari

Procentul românilor care se declară nemulţumiţi de serviciile de sănătate din ţară s-a redus la jumătate între 2015 şi 2017 şi a ajuns la un nivel minim al ultimului deceniu, dar rămâne dublu faţă de media Uniunii Europene, relevă ultimele date ale Eurostat, consultate de 360medical.ro.

Indicatorul “nevoia nesatisfăcută de asistenţă medicală”, calculat pe baza propriilor declaraţii ale persoanelor din România cu vârsta de cel puţin 16 ani care au avut nevoie de servicii medicale, a scăzut de la 9,4% în 2015 la 6,5% în 2016 şi la 4,7% în 2017, arată datele Eurostat, biroul european de statistică.

În ultimul deceniu, cel mai mare grad de insatisfacţie faţă de serviciile de sănătate din România s-a înregistrat în 2011 (12,2%), în timp ce în restul anilor procentul a variat între 9% şi 11%.

Dintre cele 16 state ale UE care au raportat astfel de statistici pentru 2017, România se situează pe al patrulea loc din subsolul clasamentului, după Estonia (11,8%), Grecia (10%) şi Letonia (6,2%).

Comparativ cu media UE din 2016 (2,5%), ultimul an pentru care există date complete pentru toate statele membre, România are o proporţie dublă a persoanelor care se declară nemulţumite de accesul la serviciile de sănătate.

Eurostat calculează acest indicator pe baza a trei criterii: motive financiare, liste de aşteptare şi distanţa prea mare faţă de spital sau clinică.

În România, cei mai mulţi pacienţi (3,5%) s-au declarat nemulţumiţi de accesul la serviciile medicale din cauza costurilor prea mari, în timp ce 0,7% au fost nemulţumiţi de lista de aşteptare pe care au fost incluşi, iar 0,5% de distanţa prea mare faţă de locul în care se află unitatea medicală care le poate oferi serviciile necesare.

Eurostat a precizat că indicatorul este realizat pe baza datelor auto-raportate, astfel încât acestea sunt afectate, într-o anumită măsură, de percepţia subiectivă a respondenţilor, precum şi de contextul lor social şi cultural.

Un alt factor important este organizarea diferită a serviciilor de sănătate, la nivel naţional sau local. Aceşti factori trebuie luaţi în considerare atunci când sunt analizate datele şi interpretate rezultatele, menţionează Eurostat.

viewscnt