Penuriile de medicamente în rândul statelor membre ale Uniunii Europene au ajuns la cele mai ridicate niveluri de până acum şi încep să afecteze nu doar statele mici, mai puţin interesante pentru grupurile farmaceutice, ci şi cele mari din cadrul blocului continental, care încep să solicite un răspuns coordonat al Bruxelles-ului în faţa acestei probleme.
Doar în luna iulie, pacienţii cu cancer din Italia nu au putut avea acces la tratament, lipsa medicamentelor neurologice a ajuns la un nivel fără precedent în Polonia, iar numărul total de medicamente nedisponibile în Belgia a atins un nou record.
Farmaciştii şi grupurile ce susţin campaniile de sănătate avertizeazâ de mai mulţi ani despre deficitele tot mai mari, parţial legate de o dependenţă în creştere de un număr limitat de furnizori din afara UE.
"Dacă până acum acest dificit exista în ţări mai mici cu pieţe mai puţin atractive precum România, Bulgaria şi alte ţări est-europene, acum este vorba de toate ţările - chiar şi de cele mai bogate", a afirmat Charlotte Roffiaen, consilieră pentru relaţii europene la organizaţia pacienţilor France Assos Sante, citată de politico.eu.
În această săptămâna, Franţa a cerut o soluţie la scară europeană. Numărul medicamentelor deficitare din ţară a crescut de 20 de ori între 2008 şi 2018, conform agenţiei de reglementare a medicamentelor - iar estimările indică o creştere cu încă 60% în acest an.
Parisul a propus nou plan de acţiune în UE, ce include înfiinţarea de producători publici de medicamente pentru a produce unele medicamente pentru aprovizionarea tutoror ţărilor.
După ce mai mult de 30 de grupuri de pacienţi şi de sănătate ce au cerut Comisiei Europene să investigheze de ce UE se confruntă cu deficite în creştere, ministrul olandez al Sănătăţii Bruno Bruins a afirmat că problema ar trebui să fie prioritară pe agenda următoarei Comisii Europene.
Anne Bucher, director general al Direcţiei Generale pentru Sănătate şi Alimentaţie (DG Santé) din Comisia Europeană, a admis că nu există planuri ale Comisiei pentru măsuri viitoare pentru rezolvarea deficitelor în afară de cele în curs de realizare.
Comisarul pentru Sănătate Vytenis Andriukaitis le-a spus producătorilor de medicamente că eşecul de a garanta o aprovizionare continuă în UE "va duce la soluţii şi metode pentru a rezolva problema ce ar putea să nu fie pe placul industriei".
O explicaţie pentru deficitele în creştere din Europa este că medicamentele şi ingredientele lor sunt produse tot mai mult doar de câteva companii, majoritatea din Asia. Rezultatul este că orice perturbare a lanţului de aprovizionare cauzează deficite serioase.
"Cauzele deficitelor sunt multifactoriale, inclusiv probleme în producţie, consolidarea globală a producţiei, impacturile neintenţionate ale preţurilor şi politicilor, cât şi probleme cu lanţul de aprovizionare", a menţionat EFPIA, o organizaţie de lobby a producătorilor de medicamente.
Grupurile de pacienţi vor o transparenţă mai bună a preţurilor medicamentelor pentru a scădea costurile şi vor ca autorităţile naţionale să amendeze mai mult companiile farmaceutice dacă sunt responsabile pentru deficite.
"Ne aşteptam că ministrul Sănătăţii să ia măsuri care să vizeze cauzele problemelor, nu să monitorizeze problemele", a spus Pauline Londeix, de la organizaţia Observatoire Transparence Medicaments.
O tactică cu care unele ţări europene ca Belgia, Polonia şi Slovacia au încercat să redreseze deficitele este limitarea comerţului paralel, prin care comercianţii vând medicamente cumpărate dintr-o ţară cu preţuri mai mici în altele la preţuri mai mari.
Planul de acţiune al Franţei presupune noi stimulente financiare, pentru a amplasa sau a reloca producţia de materie primă şi medicamente în Franţa şi alte state din UE până în 2022.
