Guvernul a aprobat în 2021 înfiinţarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, la iniţiativa Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti. Deocamdată, instituţia este mai mult pe hârtie, neavând activităţi importante până acum. Situaţia urmează să se schimbe în 2024, când demararea proiectului ROGEN, pentru care România a obţinut o finanţare europeană de circa 85 milioane euro, va impulsiona dezvoltarea cercetării genomice în ţara noastră. Institutul de Genomică este condus din octombrie de dr. Octavian Bucur, profesor asociat la Institutul de Medicină Moleculară Viron din Boston, Statele Unite, şi va începe să facă angajări în ianuarie 2024, arată informaţiile prezentate luni în cadrul conferinţei “Genomica: Perspective pentru dezvoltarea resursei umane înalt calificate”, organizată de UMF "Carol Davila".
"Este prima conferinţă de când Octavian Bucur a preluat conducerea Institutului de Genomică, în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila, institut care era şi încă mai este, poate, pe hârtie, pentru că prin proiectul ROGEN se va dezvolta şi institutul", a precizat prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul UMF "Carol Davila", în cadrul conferinţei.
Proiectul ROGEN urmează să demareze la începutul anului 2024, în ianuarie urmând să fie finalizat ghidul de finanţare.
Principala provocare pentru realizarea proiectului este identificarea resursei umane calificate, în special angajarea de bioinformaticieni - meserie care urmează să fie recunoscută oficial în România de Ministerul Muncii.
În plus, UMF "Carol Davila" urmează să iniţieze cursuri postuniversitare de genomică, potrivit rectorului universităţii.
"Vom încerca să facem un masterat comun cu o altă universitate. După noua lege 199/2023, este posibil să fie masterate cu dublă diplomă, astfel încât noi să asigurăm partea de înţelegere a biologiei, iar partea de tehnologie a informaţiei [va fi asigurată] de către altă universitate. Deci la noi să înveţe partea de genetică, de biologie moleculară, iar de la cealaltă universitate partea de algoritmi şi de programare", a explicat prof. Jinga.
Meseria de bioinformatician presupune abilităţi atât în biologie, cât şi în informatică. "Un bioinformatician trebuie să aibă abilităţi analitice şi de rezolvare a problemelor, trebuie să fie capabil să analizeze şi să interpreteze datele biologice complexe, să aibă o gândire critică şi o capacitate de a identifica modele şi tendinţe în date", a menţionat rectorul UMF Carol Davila.
Una dintre provocări va consta în oferirea de salarii competitive pentru atrage bioinformaticieni deja formaţi, care sunt în număr limitat şi sunt căutaţi şi în alte industrii. O altă prioritate este recunoaşterea meseriei de bioinformatician în România, prin Ministerul Muncii.
"Legat de această profesie de bioinformatician, la Ministerul Muncii vom face toate eforturile, dacă nu s-a rezolvat, şi cu siguranţă în codul ocupaţiilor o să apară", a afirmat prof. Viorel Jinga.
Totuşi, institutul de genomică va începe deja angajări pentru a se pregăti de demararea efectivă a activităţii, odată cu lansarea proiectului ROGEN.
"Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică va lansa 16 poziţii în luna ianuarie, de cercetător principal I, II, III, asistent de cercetare şi tehnician", a spus dr. Octavian Bucur, directorul general al Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică.
PREMISE PENTRU DEZVOLTAREA GENOMICII ÎN ROMÂNIA
În luna mai 2023, România a aderat la iniţiativa europeană „1+ Million Genomes” (1+MG), care urmăreşte să permită accesul securizat şi federat la datele genomice şi clinice corespunzătoare din întreaga UE pentru cercetări de înalt nivel, asistenţă medicală personalizată şi elaborarea politicilor de sănătate.
Recent, România a devenit observator în cadrul organizaţiei ELIXIR, o infrastructură de cercetare în ştiinţele vieţii, inclusiv cercetare medicală, după ce board-ul organizaţiei a aprobat solicitarea în 30 octombrie.
Un memorandum discutat în luna mai în cadrul Guvernului arăta că România este rămasă mult în urmă în domeniul genomicii la nivel european.
“România nu are dezvoltată o infrastructură pentru date genomice. În lipsa acestei infrastructuri, datele produse într-un centru de genomică sunt menţinute la nivel local, deseori fără un software adecvat şi nu pot fi agregate la nivel naţional şi european. Lipsa unei abordări unitare la nivel naţional limitează performanţa cercetării româneşti”, se menţiona în document.
În plus, lipsa interoperabilităţii cu infrastructura de date europeană a limitat participarea cercetătorilor români în proiecte de anvergură europene, potrivit Societăţii Române de Bioinformatică.
Memorandumul discutat în guvern sublinia că ţara noastră are oportunitatea de a deveni partener în proiecte de anvergură în domeniul genomicii.
Astfel, în noiembrie 2022 a fost lansat proiectul Genomic Data Infrastructure (GDI), cofinanţat în cadrul programului Digital Europe, marcând începutul fazei de extindere şi sustenabilitate a iniţiativei 1+MG.
Obiectivul acestuia este de a stabili o infrastructură de date pentru datele genomice şi clinice în toată Europa, va oferi o guvernanţă a accesului la date şi un mecanism de coordonare durabil şi va contribui la îmbunătăţirea interoperabilităţii datelor genomice şi clinice puse la dispoziţie pentru acces.
De asemenea, proiectul va concepe şi va implementa o strategie de comunicare cuprinzătoare, care vizează informarea cetăţenilor şi asigurarea încrederii acestora, care este o condiţie prealabilă cheie pentru succesul acestui demers.
Subiectul a fost discutat la evenimentul Intellectual Property and New Health Challenges, organizat săptămâna trecută de redacţia 360medical.ro.
Astfel, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti a lansat proiectul de înfiinţare a Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică. Primii paşi au fost făcuţi în 2021, prin aprobarea unei hotărâri de guvern.
Între timp, România a obţinut o finanţare europeană de circa 85 milioane euro, prin Programul Operaţional Sănătate, care va aloca fonduri pentru proiectul ROGEN, de dezvoltare a cercetării genomice în ţara noastră.
Iniţiativa va permite României să participe şi la programe europene în domeniul genomicii, prin infrastructura naţională care urmează să fie creată în jurul Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică.
În prezent, România are o infrastructură de genomică fragmentată, cu instituţii care au proiecte la nivel regional, în care se fac secvenţieri pe anumite patologii şi paneluri de gene, precum cancerele sau bolile rare.
“În momentul în care institutul de genomică va depăşi faza aceasta în care trebuie să facă activitate de cercetare, probabil că multe dintre activităţi se vor face centralizat. La acel moment, vor exista instituţii unde se vor realiza secvenţieri ţintite, la nivelul laboratoarelor de biologie moleculară”, a explicat dr. Simona Dima, cercetător ştiinţific, director de cercetare la Institutul Clinic Fundeni şi coordonatorul proiectului ROGEN, în cadrul evenimentului.
