Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) şi Centrul de Cercetări Sociologice LARICS (CCSLARICS), în parteneriat cu Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) au lansat cea de-a treia ediţie a Barometrului de sănătate publică, sub egida Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române. Deşi interesul populaţiei pentru sănătate este ridicat, doar 27% dintre români afirmă că îşi pot aminti măsuri propuse de guvernele din ultimii ani privind Sănătatea, iar explicaţia prof. univ. dr. Dan Dungaciu, Director ISPRI este că ,,Sănătatea şi mă refer la tot domeniul nu doar la anumite instituţii, nu comunică sau comunică prost”.
Potrivit datelor din Barometru de Sănătate Publică dintre români care îşi amintesc măsurile propuse de guvernanţi în Sănătate 58% îşi amintesc despre cele legate de gestionarea pandemiei şi doar 9,2% de alte tipuri de campanii pentru sănătatea publică - programe de screening, de prevenire a anumitor boli etc.
,,Este limpede şi în acest barometru că sincronizarea populaţiei României s-a făcut în domeniul sănătăţii la nivel de aspiraţie cel puţin, cu spaţiul european în probabil cea mai completă şi chiar acută formă. În domeniul sănătăţii, românii vor o ţară ca afară. Necesităţile lor sunt ca sistemul de sănătate să fie sincron din toate punctele de vedere cu ce se întâmplă în Europa”, a spus prof. univ. dr. Dan Dungaciu, Director ISPRI.
Publicul a avut de ierarhizat cinci domenii de interes, de la 1 la 5 (1 cel mai important/ 5 cel mai puţin important). Ulterior s-au făcut statistici privind selecţiile subiecţilor pentru fiecare poziţionare. Procentele corespunzătoare locului 1 arată în continuare o prioritate clară acordată sănătăţii (41,5%). În studiul anterior, cel din 2021, 64,3% dintre români considerau sănătatea ca prioritate absolută, dar 2021 a fost al doilea an de pandemie.
30,1% consideră acum educaţia drept prioritate absolută, faţă de 19,8% în 2021, în condiiţiile în care acest sondaj s-a suprapus peste perioada de sfârşit de an şcolar şi peste greva profesorilor.
Notorietatea principalelor tipuri de vaccinuri este mult mai mare decât în 2020.
55,6% dintre români spun că au încredere în vaccinuri în general, 44% au puţină şi foarte puţină încredere.
Principala sursă de informaţii privind vaccinul rămâne medicul de familie (72,2%). Cabinetul medicului de familie este cea mai apreciată locaţie pentru o eventuală vaccinare (73,5%). Aprox. 45% dintre români consideră că nu ar fi bine să se poată face vaccinarea în farmacie.
Conform ultimului Barometru, notorietatea principalelor tipuri de vaccinuri este mult mai mare decât în 2020, vaccinul gripal fiind de departe cel mai cunoscut dintre vaccinurile uzuale.
17,5% dintre români spun că au beneficiat de consultaţii de tip telemedicină în ultimii doi ani. În 2021, 39,5% dintre români spuneau că au beneficiat, ei sau membrii familiei, de consultaţii online sau la telefon de la începutul pandemiei. Aici, respondenţii au inclus, desigur, şi interacţiuni cu medicul de familie.
Deşi, înainte, lumea medicală privea cu scepticism acest gen de consultaţie, necesităţile impuse de pandemie au arătat că, în anumite limite, el poate funcţiona. Publicul este încă ataşat de ideea consultaţiei din cabinetul medicului şi eliminarea restricţiilor impuse de pandemie a redus apelul la telemedicină.
Peste 70% se informează de la medic (de familie sau specialist). Între 25-30% din public se informează (şi) din diferite surse de pe internet (siteuri generaliste, siteuri oficiale, forumuri, reţele sociale).
În ceea ce priveşte percepţia românilor cu privire la spitalele de stat versus spitalele private, în general, publicul tinde să considere spitalele private ca fiind superioare celor de stat. Sunt însă două dimensiuni-cheie care reduc acest decalaj de imagine: singura dimensiune la care nu se înregistrează o diferenţă mare la comparaţia dintre cele două este legată de profesionalismul medicilor, apreciat ca existând la ambele tipuri de spital. Iar singura dimensiune la care spitalele de stat sunt văzute de mai mulţi subiecţi ca fiind mai bune decât cele private este cea legată de capacitatea de a trata cazuri grave (53,5% consideră că spitalele de stat sunt mai bune la acest aspect, 43% că spitalele private sunt mai bune).
În opinia directorului Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ”Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, românii vor să fie trataţi în spitale care să semene cu spitalele din Europa, pe care o parte dintre români le cunosc destul de bine şi pe care le finanţează într-o măsură aproape halucinant de mare.
,,Dacă ne uităm la câţi bani se duc din România în alte sisteme medicale şi câte spitale s-ar fi putut construi sau câte investiţii s-ar fi putut face în România cu acei bani îţi vine uneori să te iei cu mâinile de cap”, a afirmat prof. univ. dr. Dan Dungaciu.
În 2021 legat de cele mai mari probleme ale sistemului medical din România, răspunsurile care trimiteau la interacţiunea cu spitalul (birocraţia, comportamentul medicilor), deci surse tradiţionale de nemulţumire pentru public, erau plasate mai jos ca probleme decât îngrijorări generate de elemente obiective: lipsa echipamentelor, finanţarea sistemului, costul tratamentelor bune.
Continuă tendinţa de a identifica în primul rând probleme obiective. La sondajul de anul acesta, principala problemă indicată de public, la mare distanţă de altele, este personalul medical insuficient (indicată de 32,5% într-o listă cu opt probleme posibile).
Două treimi din populaţie cer medicamente inovatoare
În ceea ce priveşte accesul la medicamentele inovatoare, ca şi în sondajul din 2021, două treimi din populaţie (67%) au ales în sondajul de anul acesta variantele care cer medicamente inovatoare (prima, care arată credinţa că medicamentele inovatoare sunt eficiente) (a doua, care confirmă ideea că românii trebuie să aibă acces la ce e mai nou în materie de tratamente).
Varianta conservatoare (merg şi medicamentele vechi) plus cea centrată pe cost (important e să avem medicamente ieftine) şi cea sceptică (neîncrederea în medicamente noi) adună împreună o treime din opţiunile publicului (32%).
,,Barometrul de Sănătate Publică reprezintă un studiu de importanţă majoră cu privire la modul în care percep românii sistemul de sănătate, serviciile de sănătate şi tratamentele la care au acces. Este este o onoare pentru noi să fim parteneri pentru a treia oară la realizarea acestui studiu. Înaintea celui mai intens şi important an electoral din ultimii 20 de ani este cu atât mai important să ne întoarcem la vocea oamenilor, a pacienţilor şi să prioritizăm sănătatea şi accesul la medicamente de ultimă generaţie. Acest studiu poate constitui baza pentru a înţelege şi pentru a găşi împreună măsuri pe termen mediu şi lung, în beneficiul pacienţilor români", a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM.
Românii nu agreează participarea la studii clinice. Cel mai probabil nu sunt obişnuiţi cu ideea de studiu clinic şi o asociază cu un experiment medical şi cu ideea de medicamente periculoase. Totuşi se observă o uşoară creştere a disponibilităţii, faţă de anii trecuţi, 33,1% dintre români (faţă de 28,7% în 2021) spun clar că ar participa la un studiu clinic.
Neîncrederea în asigurările de sănătate private/abonamentele la clinici private
Deşi clinicile private sunt mai bine văzute decât spitalele de stat, costurile asociate cu acestea sunt o nemulţumire majoră a populaţiei.
Românii care declară anul acesta că nu au abonament/asigurări de sănătate privată spun că:
-Asigurările medicale plătite la stat sunt suficiente (38,8%, faţă de 47% în 2021)
-Ar plăti asigurări private dar nu îşi permit (36,6%, faţă de 29% în 2021)
-Nu au încredere în asigurările private (18,3%, faţă de 15,1% în 2021).
Potrivit rezultatelor din Barometrul de sănătate publică, românii manifestă un interes major pentru sănătatea publică.
,,Acest lucru înseamnă că, în pofida discursului public sau al agendei politice, agenda cetăţeanului are alte priorităţi. Sănătatea bate de departe securitatea în agenda cetăţeanului, ceea ce indică o carenţă majoră a discursului politic - comunicatorii oficiali şi instituţionali par lipsiţi de credibilitate publică în acest moment. Sociologic vorbind, suntem într-o schizofrenie comunicaţională”, este concluzia lui Dan Dungaciu, Director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ”Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române.
A treia ediţie a Barometrului de Sănătate Publică a analizat datele culese în perioada 1 iunie – 26 iunie în Bucureşti şi în toate judeţele României pe baza unui chestionar telefonic.
