Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României are inclus un fond pentru calitatea serviciilor medicale, care va "premia" spitalele publice cu cei mai buni indicatori de performanţă. Aceşti indicatori vor fi stabiliţi printr-o procedură în care sunt incluse şase unităţi medicale publice, care vor transmite date către Ministerul Sănătăţii, până la finalul lunii septembrie 2023.
Astfel, un ordin al ministrului Sănătăţii (nr. 2.567/2023), publicat miercuri în Monitorul Oficial, aprobă Metodologia privind stabilirea indicatorilor de performanţă şi de calitate utilizaţi în vederea selectării unităţilor sanitare cu paturi care vor beneficia de finanţare din Fondul pentru calitatea serviciilor medicale din PNRR.
Cele şase spitale sunt: Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă” Cluj, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă "Pius Brînzeu" Timişoara, Spitalul Clinic de Nefrologie "Dr. Carol Davila" Bucureşti, Spitalul Judeţean Călăraşi, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti.
Aceste spitale vor colecta şi monitoriza, până la 15 septembrie 2023, date privind stabilirea indicatorilor de performanţă şi de calitate utilizaţi în vederea selectării unităţilor sanitare cu paturi, beneficiar ale Fondului pentru calitatea serviciilor medicale.
Datele colectate şi monitorizate trebuie raportate Ministerului Sănătăţii până la 30 septembrie 2023, potrivit ordinului.
Metodologia aprobată prin actul normativ prevede că cele 6 spitale vor colecta şi raporta indicatori privind siguranţa pacientului (precum infecţii asociate cateterismului venos central, evenimente asociate ventilaţiei mecanice, procentul de pacienţi internaţi în spital evaluaţi pentru riscul de cădere prin protocoale aplicate sau rata de căderi ale pacienţilor în timpul spitalizării), experienţa pacientului (ratele de satisfacţie a pacienţilor după externarea din spital), personalul medical (Procent din personalul medical care a participat la activităţi de formare, procentul de lucrători din domeniul sănătăţii care au respectat protocolul standard de sănătate etc) şi eficacitate (mortalitatea în spital prin insuficienţă cardiacă, infarct miocardic acut, pneumonie sau AVC, durata medie de spitalizare etc).
Aceste date vor fi analizate şi validate de către o comisie de evaluare clinică, formată din 2 medici specialişti şi/sau primari şi 2 asistenţi medicali, constituită în fiecare dintre cele 6 spitale.
