Screeningul pentru cancerul de sân este considerat esenţial pentru un diagnostic timpuriu al bolii, în stadii incipiente, deoarece cancerul mamar nu are manifestări clinice în primele stadii şi poate fi descoperit doar prin investigaţii de specialitate. Ultimele statistici europene arată că, la nivelul Uniunii Europene, există diferenţe mari privind ratele de screening pentru cancerul de sân, ţările nordice fiind fruntaşe în această privinţă. Diferenţe mari există şi în privinţa dotării cu aparatură pentru mamografie, unde Grecia este pe primul loc, la mare distanţă faţă de celelalte state. În mod surprinzător, chiar dacă se află printre ultimele locuri în UE, România stă, totuşi, mai bine decât Franţa şi Germania în privinţa dotării cu aparatură pentru mamografie.
Statisticile privind ratele de screening pentru cancer de sân şi dotarea cu echipamente pentru mamografie au fost publicate vineri de Eurostat, oficiul statistic al UE. Datele se referă la proporţia femeilor cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 de ani care au făcut cel puţin o mamografie în precedenţii doi ani.
Pe primele locuri în UE după rata de screening pentru cancerul mamar se situează Danemarca (83% în 2021), Finlanda (82,2%) şi Suedia (80%), iar pe ultimele locuri (dintre statele pentru care există date disponibile) se află Bulgaria (20,6%), Cipru (24,6%) şi Slovacia (25,5%).
Datele sunt valabile pentru anul 2021 şi 2020. Pentru România şi alte trei state (Grecia, Spania şi Portugalia) nu există date disponibile pentru aceşti ani.
Totuşi, potrivit ultimelor date disponibile pentru România în baza de date a Eurostat, rata de screening pentru cancerul mamar era de 9% în 2019 (în creştere de la doar 0,2% în 2017), cea mai mică din UE, cu mult sub rata din ţara aflată pe penultimul loc (Bulgaria, 36%).
În privinţa dotării cu aparatură destinată exclusiv pentru mamografie, România se situează pe antepenultimul loc în UE, cu 0,9 aparate la 1.00.000 de locuitori în 2021, nivel apropiat de cel din Polonia (1 aparat/100.000), dar superior celui din Franţa (0,7/100.000) şi Germania (0,5/100.000).
Pe primele locuri în această privinţă se situează Grecia (7,1 aparate/100.000 locuitori), Cipru (5,9) şi Belgia (3,6). Nu există date disponibile despre Olanda pentru 2020 şi 2021.
În România, cancerul de sân reprezintă a treia cea mai răspândită formă de cancer, cu 12.000 de cazuri noi diagnosticate doar în 2020.
O cercetare realizată de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC) în 2021 a arătat că 74% dintre pacienţii cu cancer de sân din România sunt diagnosticaţi în stadiile 2 şi 3, iar peste 4% în stadiul 4.
Cancerul mamar nu are manifestări clinice în primele stadii şi poate fi descoperit doar prin investigaţii de specialitate, care să evidenţieze chiar şi formaţiunile mai mici.
De aceea, medicii recomandă un consult anual de senologie chiar în lipsa simptomelor, urmat de proceduri moderne de screening: ecografie cu sonoelastografie sau mamografie digitală cu tomosinteză.
Pentru a creşte rata de screening, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) prevede achiziţia a 10 unităţi mobile pentru screeningul cancerului de sân şi cancerul de col uterin în România.
