România se situează pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte consultaţiile stomatologice, cu o medie anuală de 0,3 per capita, faţă de 0,9, media europeană. Adresabilitatea scăzută la medicul stomatolog duce la identificarea tardivă a problemelor de sănătate orală şi la costuri crescute de tratament, potrivit specialiştilor. Pentru a contribui la îmbunătăţirea stării de sănătate orală prin iniţiative bazate pe date statistice relevante, Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) a realizat un studiu-pilot privind situaţia sănătăţii orale la nivel naţional în 2024, care constituie o premieră în ţara noastră atât datorită acoperirii naţionale, cât şi completării datelor culese pe bază de chestionar cu realizarea de examene clinice.
Studiul a fost realizat în perioada februarie-mai 2024, cu participarea a 172 de medici stomatologi şi a 1.544 de pacienţi de toate vârstele din mediul urban şi rural.
Potrivit rezultatelor studiului, majoritatea adulţilor (70%) şi adolescenţilor (70%) consideră sănătatea orală foarte importantă pentru bunăstarea lor, iar 79% dintre români sunt mulţumiţi de calitatea serviciilor stomatologice.
Cu toate acestea, peste două treimi dintre români au cel puţin o afecţiune orală. Printre cele mai frecvente afecţiuni se numără cariile dentare cavitare (66% dintre copii şi 64% dintre adulţi), inflamaţia gingivală (35% dintre copii şi 57% dintre adulţi), şi edentaţiile neprotezate (73% dintre adulţi).
Cariile cavitare afectează, în medie, patru dinţi la o persoană, iar parodontita este prezentă la 38% dintre adulţi. De asemenea, infecţiile dentare acute şi anomaliile dento-maxilare sunt frecvente, iar accesarea serviciilor de urgenţă este redusă, mulţi preferând auto-medicamentaţia.
Consulturile regulate sunt considerate importante de 92% dintre respondenţi, dar doar 44% au fost la un control de rutină în ultimul an.
Potrivit autorilor studiului, există o nevoie semnificativă de servicii stomatologice, inclusiv cele de urgenţă şi cele decontate de CNAS, de care doar 32% dintre adulţi beneficiază, iar nivelul de informare despre sănătatea orală este redus. Astfel, 35% dintre respondenţi se consideră puţin informaţi, ceea ce sugerează că este necesară o mai mare implicare a medicilor stomatologi în prevenţie, în sănătatea orală, atât din perspectiva igienei, cât şi a comportamentelor.
„Noi, medicii stomatologi din România, suntem convinşi ca sănătatea orală trebuie privită ca o componentă esenţială a sănătăţii generale. Investiţiile în prevenţie, educaţie şi accesibilitatea serviciilor stomatologice sunt esenţiale pentru a îmbunătăţi sănătatea orală şi, implicit, sănătatea generală a populaţiei. Este vital ca toţi factorii implicaţi, de la autorităţi la profesionişti din domeniul sănătăţii şi până la fiecare individ în parte, să colaboreze pentru a atinge acest obiectiv comun”, a afirmat preşedintele CMSR, dr. Florin Lăzărescu, la conferinţa de prezentare a rezultatelor.
Studiul recomandă introducerea „stomatologiei de familie" ca serviciu medical de bază finanţat prin bugetul CNAS, axat pe educaţie, prevenţie, urgenţe şi controale periodice, precum şi creşterea graduală a finanţării din FNUASS pentru servicii stomatologice şi definirea unui cadru strategic şi de monitorizare a sănătăţii orale.
De asemenea, cercetarea subliniază importanţa educaţiei pentru sănătatea orală în rândul copiilor şi prioritizarea accesului la servicii preventive, sugerând şi creşterea accesului la servicii stomatologice în zone defavorizate prin asistenţă medicală mobilă şi organizarea unei campanii comprehensive de educaţie şi informare.
Autorii studiului propun şi introducerea educaţiei medicale post-universitare privind comunicarea în sănătatea orală şi cursuri de comunicare medic-pacient, precum şi îmbunătăţirea sistemului informaţional, pentru a evalua sănătatea orală şi performanţa serviciilor furnizate.
