Superbacteriile rezistente la medicamente, care pot cauza infecţii periculoase în spitalele din întreaga lume, încep să devină tot mai rezistente la dezinfectanţii pe bază de alcool produşi pentru a le elimina, arată un nou studiu realizat în Australia, citat de Reuters.
Autorii studiului, publicat săptămâna aceasta în Science Translational Medicine, vorbesc de “un nou val de superbacterii”, în condiţiile în care au descoperit mutaţii genetice în ultimii 20 de ani la enterococii rezistenţi la vancomicină (VRE) şi au putut demonstra creşterea rezistenţei bacteriilor.
Enterococii rezistenţi la vancomicină pot cauza infecţii ale tractului urinar, ale rănilor şi sângelui care sunt foarte greu de tratat, din cauza rezistenţei la mai multe clase de antibiotice.
Bacteriile VRE au fost raportate pentru prima dată, din surse clinice, la sfârşitul anilor 1980.
Pentru a face faţă apariţiei în spitale a unor superbacterii precum VRE sau MRSA (staphylococcus aureus meticilino-rezistent), instituţiile medicale din întreaga lume au adoptat măsuri stricte de igienă, precum dezinfectaţi pentru mâini şi alte soluţii antimicrobiene pe bază de alcool.
În Australia, folosirea de dezinfectanţi pentru mâini pe bază de alcool a crecut de zece ori în ultimii 20 de ani. Aceste măsuri au avut ca efect stabilizarea infecţiilor cu bacterii precum MRSA, însă nu şi a celor cu VRE.
Echipa de cercetători, condusă de microbiologistul Tim Stinear de la Institutul Doherty, a studiat 139 de bacterii colectate între 1997 şi 2015 în două spitale din Melbourne şi modul în care acestea rezistă la dezinfectanţi pe bază de alcool.
Cercetătorii au descoperit că bacteriile colectate după 2009 erau mai rezistente la alcool comparativ cu bacteriile colectate înainte de 2004.
Echipa de cercetători a concluzionat că dezinfectanţii pe bază de alcool trebuie folosiţi în continuare în spitale, pentru că au dovedit eficienţă în păstrarea igienei şi reducerea infecţiilor.
Totuşi, cercetătorii recomandă autorităţilor sanitare să testeze dezinfectanţi cu concentraţii mai mari de alcool, să înăsprească normele de igienă din spitale şi să se asigure că pacienţii cu infecţii cu bacterii rezistente sunt izolaţi de restul pacienţilor.
Un studiu recent a arătat că Helicobacter pylori (H. pylori), o bacterie care este prezentă în peste jumătate din populaţie şi care este responsabilă de apariţia unor boli precum gastrita, ulcerul sau cancerul la stomac, devine tot mai rezistentă la tratamentul cu antibiotice.
Aceste noi studii vin într-un moment în care multe grupuri farmaceutice mari decid să întrerupă finanţarea cercetării pentru descoperirea de noi antibiotice, ca urmare a vânzărilor slabe de astfel de medicamente, deşi apar tot mai multe bacterii rezistente la tratament.
