Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate în România, urmate de bolile oncologice şi cele ale circuitului respirator. În primele cinci luni din acest an, peste 80% dintre decesele din ţara noastră au fost provocate de aceste categorii de afecţiuni, arată calculele 360medical.ro pe baza ultimelor date oficiale ale Institutului Naţional de Statistică (INS).
În România, bolile cardiovasculare reprezintă de mult timp principala cauză de mortalitate, cu o pondere care se menţine peste 50% din mortalitatea generală.
Astfel, în primele cinci luni din 2024, numărul total de decese din România a scăzut cu 2,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, până la 103.777 (de la 106.912).
Bolile aparatului circulator (categorie care include bolile cardiovasculare) au provocat în continuare cele mai multe decese – 55.213, adică 53,2% din numărul total de decese din perioada ianuarie-mai 2024 (în scădere de la 54,6% în ianuarie-mai 2023).
A doua cauză majoră de mortalitate în ţara noastră este cancerul, cu 19.193 decese provocate în primele 5 luni din 2024, adică 18,5% din total. Pe locul al treilea se află bolile aparatului respirator, cu 10.152 decese în aceeaşi perioadă, adică 9,8% din numărul total.
Împreună, aceste trei categorii de afecţiuni au provocat 81,5% din numărul total de decese înregistrate în România în primele pcinci luni din 2024.
Anul trecut, impactul celor trei mari categorii de afecţiuni asupra mortalităţii generale s-a modificat sensibil faţă de 2022.
Astfel, cancerul a provocat, în 2023, 46.405 de decese, adică 19,1% din numărul total de decese, faţă de 45.866 de decese în anul precedent (16,8% din mortalitatea generală din anul 2022).
În schimb, bolile aparatului respirator, care au provocat 29.631 de decese în 2022 (10,8% din numărul total), au avut anul trecut un impact în scădere la nivelul mortalităţii generale din România – 21.497 decese.
Şi bolile aparatului circulator sunt într-o tendinţă de scădere a ponderii în mortalitatea generală – de la 55,1% din mortalitatea totală în 2022 până la 54% în 2023.
Alte categorii de afecţiuni care au un impact în creştere în mortalitatea generală sunt bolile infecţioase şi parazitare – 5.251 de decese în 2023 (2,2%), faţă de 4.937 (1,8%) în 2022, iar bolile aparatului genito-urinar – 4.086 de decese (1,7%), în creştere de la 3.981 decese în 2022.
În perioada pandemiei de Covid-19 (2020-2021), bolile aparatului respirator (categorie în care este inclusă şi Covid-19, boala provocată de infecţia cu virusul SARS-CoV-2) au devenit a doua cauză de deces în România, cu o pondere de peste 15%. După estomparea efectelor pandemiei, această categorie de afecţiuni a revenit la ponderea obişnuită în mortalitatea generală din ţara noastră.
România a înregistrat o supramortalitate importantă în perioada pandemiei de Covid-19, în special în 2020 şi 2021, când s-au înregistrat peste 100.000 de decese suplimentare faţă de media anilor prepandemici.
COMPARAŢIA FAŢĂ DE ANUL 2000
În anul 2000, principalele cauze ale mortalităţii din România erau următoarele: bolile aparatului circulator (157.448 decese, cu o pondere de 61,5% din numărul total de decese, de 255.820), cancerele (41.290 decese, 16,1%), bolile aparatului respirator (14.824 decese, 5,8%) şi bolile aparatului digestiv (14.349 decese, 5,6%).
În prezent, mortalitatea din cauza bolilor aparatului circulator a scăzut ca pondere în mortalitatea generală, însă a crescut ponderea deceselor provocate de cancer şi de bolile aparatului respirator.
