Două spitale publice importante din Cluj şi Oradea au fost introduse în programe de acţiuni prioritare pentru tratamentul pacienţilor critici.
Astfel, un ordin al ministrului Sănătăţii, publicat miercuri în Monitorul Oficial, introduce Institutul Inimii "Niculae Stăncioiu" în acţiunea prioritară pentru monitorizarea, tratamentul şi îngrijirea pacienţilor internaţi în unităţile de supraveghere şi tratament avansat al pacienţilor cardiaci critici (AP-USTACC).
În urma deciziei, unitatea medicală din Cluj devine a 25-a unitate medicală care face parte din acest program.
Programul AP-USTACC a fost înfiinţat la începutul anului trecut, fiind incluse iniţial 23 de unităţi medicale. Ulterior, a mai fost inclus în spital Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr.Carol Davila”, care a devenit a 24-a unitate medicală din AP-USTACC.
Acţiunile prioritare se adresează pacienţilor internaţi în unităţi de supraveghere şi tratament avansat al pacienţilor cardiaci critici (USTACC), finanţând din fondurile Ministerului Sănătăţii costurile specifice pentru tratamentul şi îngrijirea acestor pacienţi care nu pot fi acoperite din fondurile obţinute pe baza contractelor cu casele de asigurări de sănătate.
În vederea coordonării din punct de vedere ştiinţific şi metodologic la nivel naţional al AP-USTACC, pentru anii 2021-2025 a fost constituit un colectiv de lucru format din specialişti în specialitatea cardiologie.
Al doilea ordin al ministrului Sănătăţii prevede includerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Bihor, din Oradea, în programul de acţiuni prioritare pentru tratamentul endovascular al pacienţilor critici cu leziuni vasculare periferice acute (AP-EVA).
Până acum erau incluse în programul AP-EVA 12 spitale: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara, Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare “Prof. Dr. C.C. Iliescu” Bucureşti, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central “Dr. Carol Davila” Bucureşti, Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, Institutul de Boli Cardiovasculare “Prof. dr. G. I. M. Georgescu” Iaşi, Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare “N. Stăncioiu” Cluj-Napoca, Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sf. Spiridon” Iaşi, Spitalul Clinic de Urgenţi “Sf. Ioan” din Bucureşti şi Spitalul Clinic de Urgenţi “Sf. Pantelimon” din Bucureşti.
Astfel, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bihor devine al 13-lea spital din ţară care participă la acest program.
Programul AP-EVA este reglementat prin ordinul ministrului sănătăţii nr 867/2015 (privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul endovascular al pacienţilor critici cu leziuni vasculare periferice acute).
Din punct de vedere ştiinţific şi metodologic, AP-EVA este coordonată la nivel naţional de către un colectiv de lucru format din specialişti în specialitatea chirurgie vasculară, denumit CL-EVA, constituit ultima dată pentru perioada 2020-2023.
Potrivit legislaţiei, AP-EVA se adresează pacienţilor critici cu leziuni vasculare periferice acute, finanţând costurile specifice pentru tratamentul endovascular al acestor pacienţi care nu pot fi acoperite din fondurile obţinute pe baza contractelor cu casele de asigurări de sănătate.
AP-EVA sunt destinate numai bolnavilor care nu au beneficiat de materiale sanitare specifice, dispozitive şi altele asemenea în cadrul programelor naţionale de sănătate curative finanţate de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS).
