Multe spitale publice din România au ajuns într-o situaţie fără precedent pentru ultimii ani: au rămas fără bani suficienţi pentru a susţine activitatea curentă. Cauzele care au dus la această situaţie sunt, pe de o parte, subestimarea bugetului la început de an, lipsa unei rectificări bugetare şi întârzierile majore în decontarea plăţilor de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Efectul este o criză bugetară la nivelul spitalelor publice, dar şi probleme grave în funcţionarea programelor naţionale de sănătate.
Doar în ultima săptămână, mai multe spitale publice au anunţat probleme bugetare majore. Managerul Spitalului Clinic de Urgenţă "Bagdasar Arseni" din Capitală a transmis că are alocate în prezent o sumă infimă - 300 de lei -, dintr-un necesar de circa 21 milioane lei, potrivit Digi24.
Joi, Conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad a avertizat că riscă să intre în incapacitate de plată în următoarele două-trei săptămâni, iar pacienţii să nu mai beneficieze de medicamente şi servicii.
Unitatea medicală are de recuperat 17,5 milioane de lei de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), constând în decontarea serviciilor medicale acordate în lunile septembrie şi octombrie. Pentru programele naţionale de sănătate şi pentru concediile medicale ale angajaţilor există restanţe şi din primăvară.
Pe de altă parte, spitalul are datorii de 32 milioane lei, în principal către furnizori.
"La ora actuală în contul spitalului mai avem 50.000 de lei, bani pe care îi păstrăm pentru situaţii de urgenţă. În condiţiile în care nu vom încasa banii de la CNAS, ne aşteptăm, în următoarele săptămâni, să intrăm în incapacitate de plată, ceea ce ar putea conduce la stoparea livrărilor, de către furnizori, a unor produse şi servicii", a declarat managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, Florina Ionescu, citată de Agerpres.
Situaţia este cunoscută încă din septembrie, când mai multe asociaţii de pacienţi au transmis un mesaj în care acuzau că lipsa rectificării bugetare a blocat activitatea în spitalele din România.
“Programele naţionale de sănătate au rămas fără finanţare, iar pacienţii români au rămas fără medicamente. În ultimele 2 luni, rând pe rând, programele naţionale au rămas fără bani. Pacienţii cronici sunt trimişi acasă fără tratament şi fără nicio altă soluţie. Vieţile românilor se sting şi nimeni nu răspunde pentru toate aceste decese evitabile”, se preciza în mesaj.
CAUZELE SITUAŢIEI
La începutul acestei săptămâni, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu, a explicat cauzele acestei situaţii la Medika TV.
”În general, bugetul, când se construieşte în România, se construieşte pornind de la ipoteza că vor exista rectificări bugetare pe parcurs, cel puţin două pe an, deci în general sumele care sunt alocate pentru medicamente, servicii sanitare şi aşa mai departe ajung cam pentru trei trimestre, iar al patrulea trimestru este acoperit aproape întotdeauna prin rectificările bugetare care sunt făcute", a explicat Dan Zaharescu.
O altă cauză este faptul că CNAS a intrat în 2023 cu datorii de 1,4 miliarde de lei, iar sumele alocate în bugetul pe acest an pentru programele naţionale de sănătate şi pentru medicamentele compensate au fost mai mic cu peste 800 milioane lei decât cele din 2022.
ALOCĂRI "CU ŢÂRÂITA" DE LA GUVERN
În 20 octombrie, Guvernul a alocat 200 de milioane de lei din fondul de rezervă către bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), pentru decontarea serviciilor medicale oferite pacienţilor din spitale cu termen de plată în octombrie. Sumele pot fi folosite, de asemenea, pentru plata cheltuielilor spitalelor cu medicamente, materiale sanitare, hrană şi utilităţi.
În plus, limita de cheltuieli în cadrul FNUASS va fi majorată cu 668 de milioane de lei. Din această sumă, 500 de milioane de lei au fost acordaţi pentru medicamente, materiale sanitare şi servicii aferente programelor naţionale de sănătate curative.
Restul banilor, respectiv 168 de milioane de lei, a putul fi folosit pentru acoperirea drepturilor salariale şi a creşterilor salariale ale personalului din spitalele publice.
Totuşi, directorul executiv al ARPIM a explicat că suma alocată în octombrie a fost cu mult sub nivelul necesar.
”Ar fi trebuit o sumă mult mai mare, undeva spre 1,2-1,4 miliarde, asta ca să ajungem la zi, nicidecum să luăm în calcul cheltuielile pentru ultimele două luni ale anului”, a precizat Dan Zaharescu.
Din cauza epuizării banilor din buget, spitalele publice nu pot organiza licitaţii pentru achiziţia de medicamente şi materiale sanitare.
Situaţia ar putea fi rezolvată printr-o rectificare bugetară aprobată de guvern. Potrivit unor surse guvernamentale citate de Agerpres, rectificarea bugetară - prima din acest an - ar putea fi aprobată la finalul lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie.
