Pacienţii spitalizaţi cu Covid-19 au înregistrat o rată mai mare de decese din orice cauză: 5.218 la 100.000 de persoane.
Un studiu la nivel de populaţie a arătat că supravieţuitorii spitalizării cu Covid-19 se confruntă cu un risc crescut de deces sau de afecţiuni legate de organe timp de până la doi ani şi jumătate după externare.
Studiul a aproape 64,000 de rezidenţi francezi oferă informaţii valoroase cu privire la efectele pe termen lung ale Covid-19 asupra sănătăţii şi subliniază necesitatea continuării asistenţei medicale şi a monitorizării persoanelor care au fost spitalizate cu infecţie cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă boala.
„Aceste constatări sunt o reamintire clară a impactului de amploare al Covid-19, care se extinde mult dincolo de infecţia iniţială”, spune autorul principal, dr. Sarah Tubiana, specializată în boli infecţioase, la Centrul de Investigaţii Clinice de la Spitalul Bichat (Paris). Medicul are o vastă experienţă în cercetarea clinică în domeniul bolilor infecţioase. Ea este şefa Centrului de Resurse Biologice de la Spitalul Bichat (APHP, Paris). Cercetarea sa este specializată în utilizarea bazelor de date medico-administrative pentru proiecte epidemiologice şi farmaco-epidemiologice în domeniul bolilor infecţioase.
„În timp ce s-a acordat multă atenţie pericolelor imediate ale virusului”, adaugă dr. Tubiana, ”cercetarea noastră arată că supravieţuitorii Covid-19 spitalizaţi rămân expuşi unui risc mai mare de complicaţii grave de sănătate luni şi chiar ani mai târziu”.
Implicaţiile pe termen lung pentru sănătatea publică sunt semnificative, spun autorii care şi-au publicat recent studiul în revista Infectious Diseases.
Utilizând informaţii din baza de date naţională franceză de asigurări de sănătate a populaţiei, studiul a urmărit 63.990 de adulţi internaţi în spital cu Covid-19 între ianuarie şi august 2020. Aceste persoane - cu o vârstă medie de 65 de ani, cu 53,1% bărbaţi - au fost comparate cu 319.891 de persoane din populaţia generală, în funcţie de vârstă, sex şi rezidenţă similară, care nu au fost spitalizate pentru Covid-19 în aceeaşi perioadă.
Cercetătorii au urmărit participanţii la studiu timp de până la 30 de luni, monitorizând decesele şi spitalizările, din orice cauză, cât şi pentru afecţiuni specifice legate de organe. Prin compararea rezultatelor între cele două grupuri, cercetătorii au identificat riscuri semnificative pe termen lung pentru sănătate la supravieţuitorii Covid-19 spitalizaţi, comparativ cu populaţia generală.
Astfel, pacienţii Covid-19 au înregistrat o rată mai mare de decese din orice cauză (5.218 la 100.000 de ani-persoană) comparativ cu grupul de control (4.013 la 100.000 de ani-persoană). De asemenea, aceştia au fost mai predispuşi să fie spitalizaţi din orice motiv, cu riscuri deosebit de ridicate pentru probleme neurologice, psihiatrice, cardiovasculare şi respiratorii.
Nu a existat nicio diferenţă între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte riscul de spitalizare, cu excepţia afecţiunilor psihiatrice, pentru care un risc mai mare a fost constatat în principal la femei.
Şansele de respitalizare - după externarea unei spitalizări pentru Covid-19 - au fost mai mari pentru toate grupele de vârstă.
Aşa cum era de aşteptat, incidenţa re-spitalizării din toate cauzele şi a re-spitalizării pentru tulburări specifice organelor au fost mai mari la pacienţii în vârstă de peste 70 de ani.
Deşi aceste riscuri excesive au scăzut după primele şase luni pentru toate rezultatele, ele au rămas ridicate până la 30 de luni pentru tulburările neurologice şi respiratorii, insuficienţa renală cronică şi diabet.
„Chiar şi la 30 de luni după spitalizare, pacienţii spitalizaţi cu Covid-19 au rămas cu un risc crescut de deces sau complicaţii grave de sănătate, reflectând consecinţele de lungă durată şi mai ample ale bolii asupra sănătăţii populaţiei”, afirmă unul dintre autorii studiului, dr. Charles Burdet, specialist în boli infecţioase, la Université Paris Cité. Medicul este specialist în boli infecţioase şi profesor de terapeutică la Université Paris Cité, cu un interes deosebit pentru epidemiologia bolilor infecţioase, în special pentru bolile respiratorii infecţioase.
Aceste rezultate evidenţiază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înţelege mecanismele care stau la baza acestor riscuri pe termen lung pentru sănătate şi cum pot fi atenuate, au scris cercetătorii.
Un punct forte al acestui studiu este utilizarea unei baze de date mari, la nivel naţional, care acoperă întreaga populaţie franceză, ceea ce face ca aceste constatări să fie aplicabile în general populaţiilor occidentale similare.
Utilizarea datelor longitudinale şi a înregistrărilor electronice de sănătate detaliate a afecţiunilor preexistente le-a permis, de asemenea, cercetătorilor să distingă noi probleme de sănătate apărute după Covid-19.
Cu toate acestea, spun ei, este posibil ca aceste constatări să nu se aplice pe deplin variantelor ulterioare ale SARS-CoV-2, deoarece studiul s-a axat pe pacienţii infectaţi la începutul anului 2020, înainte de apariţia noilor variante.
Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua dacă variantele mai recente au consecinţe similare pe termen lung asupra sănătăţii, a concluzionat studiul.
