Oamenii de ştiinţă au explorat diferenţele dintre inflamaţiile cardiace cauzate de SARS-CoV-2, vaccinurile anti-Covid-19 şi alte infecţii virale. Cercetătorii au descoperit că miocardita variază în funcţie de cauza sa, cazurile post-Covid-19 declanşând un răspuns imunitar mai puternic decât inflamaţia legată de vaccin. Aceste descoperiri pot ajuta la rafinarea tratamentelor şi la îmbunătăţirea rezultatelor pentru pacienţi.

Inflamaţia muşchiului cardiac variază în funcţie de factorul declanşator - fie SARS-CoV-2, virusul care cauzează Covid-19, vaccinarea cu ARN mesager (ARNm) împotriva Covid-19 sau alte cauze. Aceste rezultate deschid calea pentru terapii mai personalizate, raportează cercetătorii din Berlin într-un articol publicat luni în revista Nature Cardiovascular Research.

Descoperirile arată că răspunsurile imune variază semnificativ, miocardita post-Covid-19 prezentând o reacţie imună mai puternică şi mai agresivă decât alte tipuri. 

Aceste informaţii ar putea conduce la tratamente mai personalizate, îmbunătăţind îngrijirea pacienţilor afectaţi de diferite forme de inflamaţie a inimii.

Inflamaţia inimii: O privire mai profundă asupra miocarditei

Inflamaţia inimii, cunoscută sub numele de miocardită, poate varia în funcţie de cauza sa. O echipă de cercetare condusă de dr. Henrike Maatz de la Centrul Max Delbrück din Berlin a examinat răspunsul imun în diferite tipuri de miocardită. 

Studiul lor a comparat miocardita cauzată de infecţia cu SARS-CoV-2, vaccinurile cu ARNm şi infecţiile virale non-Covid-19. 

Constatările au evidenţiat semnături imune distincte pentru fiecare tip.

„Am găsit diferenţe clare în activarea imunitară”, a declarat luni dr. Maatz, autoarea principală a cercetării, într-un comunicat. „Aceste cunoştinţe ar putea ajuta la dezvoltarea unor terapii noi şi mai personalizate, adaptate la tipuri specifice de inflamaţie”, a adăugat ea.

O oportunitate unică în timpul pandemiei

Miocardita poate rezulta din infecţii, tulburări autoimune, factori genetici şi, în cazuri rare, din vaccinare. În timp ce Covid-19 afectează în primul rând sistemul respirator, se ştie, de asemenea, că provoacă leziuni cardiace. La unii copii şi adulţi tineri, infecţia cu SARS-CoV-2 poate declanşa un sindrom inflamator multisistemic, miocardita fiind o complicaţie cheie, deşi acest lucru rămâne neobişnuit.

Pandemia de Covid-19 a oferit cercetătorilor de la Centrul Max Delbrück, Institutul de Sănătate de la Charité (BIH) şi Universitatea de medicină Charité - Universitätsmedizin Berlin - o ocazie rară de a studia modul în care miocardita diferă la nivel celular şi molecular în funcţie de cauza sa.

Ţesut de biopsie cardiacă de la un pacient cu Covid-19. Noile tehnologii pot crea imagini detaliate ale peisajului celular al ţesutului cardiac. Limitele celulelor inimii sunt colorate în verde, iar nucleele celulelor în albastru. Credit: Eric Lindberg, Centrul Max Delbrück / LMU Klinikum, 24 februarie 2025

Investigaţii specializate privind miocardita

Laboratorul Hübner este interesat de mult timp de studierea bolilor cardiace la nivel unicelular. Cercetătorii au făcut echipă cu profesorul Carsten Tschöpe, cardiolog la Centrul german de cardiologie al spitalului Charité (Deutsches Herzzentrum der Charité - DHZC), şeful grupului de cercetare BIH pentru imunocardiologie şi cercetător principal la Centrul german pentru cercetare cardiovasculară (Deutsches Zentrum für Herz-Kreislauf-Forschung - DZHK). 

Echipa a colectat probe de biopsie de la pacienţii care prezentau suspiciuni de miocardită. 

„La DHZC, avem o unitate de miocardită recunoscută pe scară largă, specializată în efectuarea de biopsii endomiocardice în cazuri selectate”, spune prof. Tschöpe.

Programul de studiu, care a fost iniţiat de Charité în timpul crizei Covid-19, a fost integrat în curriculum şi face parte din programul PERSONIFY- susţinut de DZHK. În acest cadru, pacienţii cu miocardită sunt supuşi unor investigaţii foarte specifice şi ţintite, asigurând o abordare cuprinzătoare şi avansată a evaluării lor clinice şi ştiinţifice.

„Suntem profund recunoscători pacienţilor pentru încrederea şi contribuţiile lor nepreţuite şi asistentelor noastre specializate în insuficienţă cardiacă pentru rolul lor esenţial în identificarea pacienţilor, asigurarea gestionării meticuloase a datelor, manipularea atentă a ţesuturilor şi a sângelui şi îngrijirea generală a pacienţilor”, a declarat Tschöpe.

Activare imună şi comportament celular distincte

Cercetătorii de la Centrul Max Delbrück au efectuat secvenţierea ARN cu un singur nucleu (snRNA-seq) pe ţesutul cardiac biopsiat pentru a studia expresia genelor şi pentru a crea profiluri transcripţionale ale fiecărei celule. 

Aceste profiluri au servit la identificarea diferitelor tipuri de celule ale inimii. 

Laboratorul din Berlin a examinat modificările moleculare ale fiecărei celule şi abundenţa diferitelor tipuri de celule în trei seturi diferite de ţesut de miocardită: probe pozitive Covid-19, cazuri cauzate de vaccinuri cu ARNm şi inflamaţii cardiace non-Covid-19 cauzate de infecţii virale înainte de pandemie.

Diferenţe neaşteptate în răspunsul imunitar

Cercetătorii au constatat că, în timp ce unele modificări ale expresiei genelor erau similare în cele trei grupuri, existau diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelurile expresiei genelor celulelor imunitare. 

Mai mult, profilurile transcripţionale au arătat, de asemenea, că celulele imune diferă în abundenţă, în funcţie de cauza miocarditei.

„Astfel de diferenţe au fost neaşteptate”, explică dr. Eric Lindberg, coautor principal al lucrării, fost postdoc în laboratorul Hübner, care acum conduce un grup de cercetare la spitalul LMU din München. De exemplu, cercetătorii au constatat că, după vaccinare, celulele T CD4 erau mai abundente, în timp ce după infecţia cu SARS

-CoV-2, celulele T CD8 tindeau să fie mai dominante. În probele de miocardită non-Covid-19, raportul dintre celulele CD4 şi CD8 a fost de aproximativ 50/50, adaugă el. 

Datele privind expresia genică au sugerat că celulele T CD8 din grupul post-Covid-19 păreau, de asemenea, să fie mai agresive decât în cazul miocarditei non-Covid. 

Cercetătorii au găsit, de asemenea, o mică populaţie de celule T prezente în miocardita post-Covid-19 care au fost observate anterior numai în sângele pacienţilor cu Covid-19 grav bolnavi.

„Împreună, aceste constatări sugerează un răspuns imun mai puternic în miocardita post-Covid-19 în comparaţie cu formele de miocardite pre-pandemice, în timp ce inflamaţia miocardică pare să fie mai uşoară în post-vaccinare”, spune profesorul Norbert Hübner de la Centrul Max Delbrück şi Charite - Universitätsmedizin Berlin, autor corespondent al lucrării şi cercetător principal la DZHK. 

Deşi dimensiunea eşantionului de pacienţi cu miocardită post-vaccinare a fost mică, rezultatele sunt în concordanţă cu alte studii privind miocardita post-vaccinare, adaugă Hübner.

Implicaţii pentru tratament şi terapii viitoare

Capacitatea de a face diferenţa între inflamaţia cauzată de diferite tipuri de infecţii şi de vaccinare deschide calea către îmbunătăţirea tratamentului adaptat la tipuri specifice de inflamaţie, spune Maatz. Pe baza cercetării, s-ar putea dezvolta noi terapii pentru a controla efectele secundare ale vaccinurilor, de exemplu, adaugă ea.

De asemenea, probele de biopsie a inimii sunt în general mici - nu sunt mai mari decât un vârf de ac. „A fost o provocare să facem tehnica snRNA-seq să funcţioneze folosind cantităţi atât de mici de ţesut", spune Maatz. „Dar cred că rezoluţia şi profunzimea cunoştinţelor pe care am reuşit să le generăm arată cu adevărat puterea acestei metode - poate în viitor şi într-un cadru de diagnosticare”.