Cercetătorii de la Universitatea McMaster au făcut o descoperire în domeniul hematologiei, oferind o explicaţie pentru coagularea spontană şi neobişnuită a sângelui care continuă să apară în ciuda tratamentului cu diluanţi de sânge în doze complete.
Descoperirea, publicată la 12 februarie în revista medicală The New England Journal of Medicine-NEJM, este de aşteptat să influenţeze modul în care medicii testează şi tratează pacienţii cu coagulare neobişnuită sau recurentă a sângelui, cu potenţialul de a îmbunătăţi rezultatele pentru pacienţi.
Cercetătorii au descoperit că această nouă tulburare de coagulare a sângelui are anumite similitudini cu trombocitopenia şi tromboza imună induse de vaccin (VITT) - o tulburare de coagulare rară, dar agresivă, care a fost cauzată de anumite vaccinuri Covid-19, în prezent întrerupte.
Cercetarea arată că anumiţi pacienţi pot dezvolta o coagulare severă a sângelui din cauza anticorpilor care seamănă foarte mult cu cei care provoacă VITT, chiar şi în absenţa unor factori declanşatori cunoscuţi pentru astfel de anticorpi, cum ar fi anticoagulanţii (heparină) sau vaccinarea anterioară.
Tulburarea nou identificată a fost denumită gammopatie monoclonală cu semnificaţie trombotică asemănătoare VITT (MGTS).
„Studiul nostru subliniază importanţa recunoaşterii şi diagnosticării acestei noi tulburări de coagulare a sângelui”, a declarat Theodore (Ted) Warkentin, coautor şi autor corespondent al studiului şi profesor emerit la Departamentul de Patologie şi Medicină Moleculară de la Universitatea McMaster.
„Prin înţelegerea modului de diagnosticare a MGTS de tip VITT, putem dezvolta strategii de tratament mai eficiente care să meargă dincolo de anticoagularea tradiţională”, a declarat Warkentin, hematolog în cadrul departamentului de medicină de la centrul de cercetare ştiinţifică al spitalului canadian Hamilton General.
Testele specializate au fost efectuate la laboratorul de imunologia trombocitelor McMaster din cadrul Centrului pentru cercetar în transfuzii (Michael G. DeGroote), singurul laborator din Canada care dispune de întregul repertoriu de teste necesare pentru caracterizarea anticorpilor de tip VITT care vizează proteina PF4.
Cercetătorii au efectuat o analiză detaliată a cazurilor care prezentau o coagulare neobişnuită a sângelui, în ciuda faptului că pacienţii luau anticoagulante în doză completă, concentrându-se pe acei pacienţi care prezentau anticorpi de tip VITT inexplicabili, detectabili timp de un an sau mai mult.
Analizele au identificat prezenţa proteinelor M (monoclonale, care indică de obicei tulburări ale celulelor plasmatice) şi, împreună cu reactivităţile VITT persistente pe o perioadă de cel puţin 12 luni (ceea ce este foarte neobişnuit pentru majoritatea anticorpilor anti-PF4), indică astfel un proces patologic în desfăşurare, mai degrabă decât o anomalie pe termen scurt.
Studiul a inclus o colaborare multinaţională, cu date colectate de la cinci pacienţi trataţi la instituţii din Canada, Noua Zeelandă, Franţa, Spania şi Germania.
Cercetători de la Universitatea Flinders din Australia au jucat un rol crheie în dovedirea faptului că proteinele M sunt anticorpii patologici de tip VITT, în cazul fiecarui pacient. Universitatea Greifswald din Germania a ajutat la identificarea cazurilor similare în laboratorul său de referinţă anti-PF4.
„Rezultatele acestui studiu subliniază capacitatea de a valorifica ştiinţa moleculară şi biochimică fundamentală pentru a desluşi mecanismele bolilor”, a declarat Ishac Nazy, coautor principal al studiului şi director ştiinţific al Laboratorului de imunologie a trombocitelor McMaster şi director al Centrului Michael G. DeGroote pentru medicina transfuzională.
„Această abordare permite diagnosticarea precisă a pacienţilor şi informează strategiile de tratament în timp util, chiar şi pentru bolile neidentificate anterior, exemplificând adevărata medicină translaţională de la laborator la patul pacientului”, a comunicat dr. Nazy, profesor asociat la departamentul de medicină de la McMaster.
O observaţie remarcabilă a fost că fiecare dintre pacienţi nu reuşise să urmeze un tratament anticoagulant, dar a prezentat unele beneficii cu tratamente neobişnuite, cum ar fi doze mari de imunoglobulină intravenoasă (IVIG), inhibitori de tirozin kinază Bruton (ibrutinib) şi terapie împotriva mielomului cu celule plasmatice ţintite.
Existenţa acestei noi tulburări de coagulare a sângelui are implicaţii importante pentru modul în care furnizorii de asistenţă medicală vor evalua în viitor pacienţii care dezvoltă cheaguri de sânge neobişnuite sau dificil de tratat.
