Un studiu publicat recent de Universitatea Columbia arată că riscul de Alzheimer se poate manifesta mult mai devreme decât s-a estimat anterior. Astfel, factorii de risc genetici, cardiovasculari şi inflamatori influenţează cogniţia începând chiar la o vârstă cuprinsă între 24 şi 44 de ani, sugerând un interval mult mai timpuriu pentru intervenţii menite să prevină progresia acestei boli debilitante, potrivit noii cercetări.
Studiul, realizat de Columbia University Mailman School of Public Health şi Columbia Butler Aging Center, evidenţiază asocieri semnificative între performanţele cognitive şi factorii de risc pentru Alzheimer la vârste mult mai timpurii decât se credea anterior.
Este primul studiu care examinează sistematic factorii de risc pentru boala Alzheimer, inclusiv biomarkerii asociaţi declinului cognitiv, într-un eşantion mare de persoane de vârstă medie, în general sănătoase, din Statele Unite.
Rezultatele vor fi publicate în numărul din luna mai al revistei The Lancet Regional Health – Americas.
„Până acum, cercetările privind factorii de risc ai bolii Alzheimer s-au concentrat pe persoanele cu vârsta de peste 50 de ani”, a declarat Allison Aiello, doctor în ştiinţe şi profesor de epidemiologie în cadrul Centrului Butler.
Impactul potenţial al acestor descoperiri „este considerabil”, consideră prof. Aiello, oferind cercetătorilor şi cadrelor medicale o imagine mai detaliată asupra apariţiei timpurii a factorilor de risc pentru Alzheimer şi a asocierii acestora cu cogniţia.
Rezultatele arată că mai mulţi factori de risc cunoscuţi şi biomarkeri sangvini sunt deja asociaţi funcţiei cognitive chiar înainte de vârsta mijlocie. Aceste corelaţii timpurii oferă o bază pentru estimarea traiectoriei pe termen lung a declinului cognitiv.
De asemenea, cercetătorii au observat că anumiţi factori de risc pentru Alzheimer - precum sănătatea cardiovasculară, biomarkerii ATN (amiloid, tau, neurodegenerare) şi parametrii imunitari - sunt prezenţi şi relevanţi pentru cogniţie chiar şi în jurul vârstei de 40 de ani sau chiar mai devreme.
Cercetătorii au utilizat scorul CAIDE (Cardiovascular Risk Factors, Aging, and Incidence of Dementia / Factori de Risc Cardiovasculari, Îmbătrânire şi Incidenţa Demenţei), care ia în considerare factori precum vârsta, educaţia, sexul, tensiunea arterială sistolică, indicele de masă corporală, colesterolul, activitatea fizică şi varianta ε4 a genei APOE (APOE ε4), asociată cu un risc crescut de Alzheimer.
Datele analizate au provenit dintr-un studiu care urmăreşte un eşantion reprezentativ la nivel naţional încă din 1994-1995 şi a inclus date de la 11.449 de persoane cu vârste între 24 şi 44 de ani. Cercetătorii au realizat interviuri la domiciliu, teste cognitive, examene fizice şi au prelevat probe de sânge.
„Studiul privind asocierea dintre scorul CAIDE şi performanţele cognitive în rândul adulţilor americani tineri şi de vârstă medie timpurie a demonstrat conexiuni importante cu factorii de risc cardiovasculari, chiar înainte de vârsta de 50 de ani”, a explicat prof. Aiello.
La nivel biologic, biomarkeri genetici, neurologici, ai sistemului imunitar şi inflamatori sunt, de asemenea, implicaţi în riscul pentru boala Alzheimer. Biomarkerii ATN sunt tot mai mult consideraţi indicatori promiţători în predicţia riscului de Alzheimer la populaţiile vârstnice.
Deşi biomarkerii ATN şi mai mulţi markeri ai sistemului imunitar s-au dovedit asociaţi cu funcţia cognitivă înainte de vârsta mijlocie, totuşi un factor genetic important, APOE, nu pare să influenţeze participanţii în această etapă a vieţii şi ar putea deveni relevant abia mai târziu.
„Constatările noastre generale sugerează că biomarkerii sangvini asociaţi bolii Alzheimer sunt legaţi de diferenţe în funcţia cognitivă cu zeci de ani înainte de apariţia simptomelor clinice şi a deficitelor evidente, subliniind importanţa strategiilor de prevenţie timpurie de-a lungul vieţii”, a precizat prof. Aiello.
Identificarea mecanismelor timpurii care duc la dezvoltarea maladiei Alzheimer şi la deteriorarea cognitivă, înainte de o vârstă înaintată, este esenţială pentru a încetini creşterea anticipată a incidenţei acestei boli în deceniile următoare, potrivit autorilor studiului.
