O echipă de internaţională, condusă de cercetători de la Universitatea din Köln, a făcut o descoperire importantă în înţelegerea rolului proteinei tau în boala Alzheimer.
Folosind celule stem pluripotente umane induse (iPSC), oamenii de ştiinţă au reuşit să demonstreze că o formă specifică a proteinei tau, cunoscută sub numele de izoforma 1N4R, este responsabilă de medierea efectelor toxice ale aglomerărilor de proteine în celulele creierului uman.
Studiul a fost publicat vineri, în revista Alzheimer's & Dementia.
La persoanele care suferă de boala Alzheimer, anumite proteine se acumulează în celulele creierului, formând aglomerări care limitează funcţionarea normală a celulei sau chiar provoacă moartea acesteia.
Echipa internaţională de oameni de ştiinţă, condusă de cercetătorii din Köln, a utilizat tehnici de ultimă generaţie, cum ar fi editarea genetică CRISPR/Cas9 şi imagistica celulelor vii în celulele stem pluripotente umane induse (iPSC) pentru a demonstra că izoforma tau 1N4R este responsabilă de efectele patologice asupra celulei. iPSC sunt celule stem umane care sunt generate din alte celule. De exemplu, celulele pielii pot fi reprogramate în iPSC şi de aici transformate în celule cerebrale (neuroni).
Cercetătorii au testat diferite forme ale proteinei tau prin exprimarea lor specifică în celulele nervoase. În acest fel, cercetătorii au putut analiza modul în care fiecare izoformă proteică afectează celula.
„Acest studiu reprezintă un progres semnificativ pentru a ne ajuta să înţelegem mecanismele bolii Alzheimer. Prin identificarea 1N4R tau ca proteină-cheie, am descoperit o nouă ţintă potenţială pentru tratamentele viitoare”, a declarat vineri, dr. Sarah Buchholz, primul autor al studiului, într-un comunicat.
Abordarea interdisciplinară a studiului ajută la o mai bună înţelegere a bolii Alzheimer şi demonstrează importanţa modelelor de celule umane în cercetarea neurodegenerativă.
Sunt necesare studii suplimentare pentru a transpune rezultatele acestui studiu în aplicaţii clinice, în special pentru a valida rezultatele în modele animale adecvate şi pentru a dezvolta terapii specifice care vor interveni în acest proces, spune dr. Hans Zempel, de la Institutul de Genetică Umană, care este, de asemenea, lider de cercetare la Centrul de Medicină Moleculară din Köln (CMMC) al Universităţii din Köln şi al Spitalului Universitar din Köln.
