Cercetătorii de la Institutul Karolinska şi de la Spitalul pentru copii Astrid Lindgren din Suedia au determinat modul în care sistemul imunitar al copiilor reacţionează la diferite tipuri de cancer, în funcţie de vârstă. Studiul relevă diferenţe semnificative între răspunsul imunitar al copiilor şi al adulţilor şi are potenţialul de a conduce la noi tratamente personalizate pentru copiii bolnavi de cancer.
„Activarea sistemului imunitar este crucială pentru capacitatea organismului de a lupta împotriva cancerului, dar diferă între copii şi adulţi”, a declarat Petter Brodin, profesor de imunologie pediatrică la Departamentul de Sănătate a Femeilor şi Copiilor, de la Karolinska, şi medic pediatru la Spitalul de Copii Astrid Lindgren, Spitalul Universitar Karolinska, într-un comunicat.
„Dacă vrem să tratăm corect cancerul la copii, trebuie să aflăm cum este activat şi reglat de sistemul imunitar al copilului bolnav de cancer şi ce factori le afectează răspunsurile imunitare”, a precizat medicul.
O nouă dimensiune a medicinei de precizie
Studiul, publicat luni în revista Cell, a cuprins 191 de copii cu vârste cuprinse între 0 şi 18 ani care au fost diagnosticaţi cu diferite tipuri de tumori solide la Spitalul pentru copii Astrid Lindgren între 2018 şi 2024.
Cercetătorii au analizat ţesuturi tumorale şi probe de sânge pentru a determina mutaţiile genetice din tumori şi pentru a stabili ce gene sunt active sau nu în sistemul imunitar.
„Medicina de precizie în cancer s-a axat în principal pe proprietăţile tumorii”, explică profesorul Brodin. „Prin caracterizarea sistemului imunitar, introducem o dimensiune complet nouă, care va fi esenţială în modelarea viitorului terapiei împotriva cancerului la copii”, a precizat cercetătorul.
Diferenţa dintre copii şi adulţi
Rezultatele arată că sistemul imunitar al copiilor şi al adulţilor nu reacţionează la fel la cancer şi că diferite tumori activează răspunsul imunitar în grade diferite.
„Ceea ce putem observa este că tumorile copiilor sunt, în general, mai puţin inflamatorii şi au mai puţine mutaţii, ceea ce înseamnă că, probabil, par mai puţin străine pentru sistemul imunitar şi că, prin urmare, sistemul imunitar nu atacă tumorile cu atâta forţă”, explică profesorul Brodin.
El a indicat că există variaţii individuale mari, ceea ce subliniază importanţa medicinei de precizie, adică adaptarea tratamentului la pacienţii individuali.
„Studiul nostru arată cum se poate face acest lucru în practică”, spune specialistul
Imunoterapia nu este potrivită pentru copii
Rezultatele ar putea explica de ce copiii nu beneficiază de tratamente de imunoterapie, cum ar fi inhibitorii punctului de control, un tip de terapie biologică care face celulele imunitare mai eficiente împotriva tumorii prin blocarea proteinelor care le dezactivează.
„Este necesar ca celulele imunitare să fie activate împotriva tumorii”, spune profesorul Brodin. „Am arătat că celulele imunitare ale copilului sunt adesea iniţial neactivate împotriva cancerului, ceea ce înseamnă că inhibitorii punctului de control nu vor funcţiona. Copiii au probabil nevoie de diferite tipuri de imunoterapii care sunt mai concentrate pe activarea celulelor imunitare pentru a ataca celulele tumorale de la zero”, a precizat specialistul.
Urmărirea răspunsului imunitar al copilului
După ce au urmărit răspunsul imun în timp şi în de-a lungul tratamentului la unii dintre copii, cercetătorii au putut măsura schimbările în populaţia de celule T ucigaşe (celulele a căror sarcină este să ucidă tumora).
„Este un lucru pe care l-am putea utiliza clinic astăzi pentru a evalua efectul terapeutic şi pentru a ajusta tratamentul la fiecare pacient în parte”, continuă el. „Vom testa acum acest lucru pe o scară mai largă, deoarece credem că poate fi o completare utilă a analizelor genetice ale tumorilor care sunt deja efectuate în cadrul îngrijirilor de rutină”.
