Oamenii de ştiinţă au dezvoltat un nou test inovator care poate estima cu o precizie de 90% pacienţii cu risc ridicat de a dezvolta cancer colorectal (intestinal). Medicii cred că noul test ar putea duce la diagnosticarea mai timpurie şi la un tratament mai eficient pentru mii de pacienţi.
O cercetare, publicată joi în revista Gut, ar putea duce la testarea sângelui pentru miile de britanici cu boli ale intestinului iritabil (IBD), colită ulcerativă sau boala Crohn, care sunt cei mai expuşi riscului de a dezvolta cancer intestinal, şi ar putea ajuta la evitarea unor proceduri invazive.
Oamenii de ştiinţă de la Institutul de Cercetare a Cancerului din Londra au găsit o modalitate de a identifica persoanele cu boli inflamatorii intestinale (BII) care prezintă cel mai mare risc de a dezvolta cancer intestinal.
BII includ colita ulcerativă şi boala Crohn. Aceste afecţiuni irită mucoasa intestinului, ceea ce poate provoca formarea de celule precanceroase anormale dacă nu sunt tratate.
BII pot creşte riscul de cancer intestinal, mai ales dacă persistă mai mulţi ani. Potrivit organizaţiei caritabile Crohn's and Colitis UK, una din 123 persoane (aproximativ 500.000 de persoane) din Regatul Unit suferă de boala Crohn sau de colită ulcerativă*.
Identificarea persoanelor mai predispuse să dezvolte cancer intestinal
În noul studiu, cercetătorii au arătat că persoanele cu BII ale căror celule precanceroase au pierdut sau au câştigat mai multe copii ADN sunt mult mai susceptibile de a dezvolta cancer intestinal. Oamenii de ştiinţă au creat un algoritm care calculează riscul de cancer intestinal viitor, pe baza modelului exact al ADN-ului modificat în celulele precanceroase.
Cercetătorii au descoperit că această metodă poate indica cu o precizie de peste 90% persoanele cu boli intestinale infecţioase care dezvoltă celule precanceroase şi care vor dezvolta cancer intestinal în termen de 5 ani. Această metodă ar putea fi utilizată în spitale pentru testarea riscului de cancer intestinal la persoanele cu BII.
Majoritatea persoanelor cu colită ulcerativă sau boala Crohn nu vor dezvolta cancer intestinal, dar cei care suferă de aceste afecţiuni şi prezintă semne de precancer la nivelul colonului, trebuie să ia câteva decizii dificile: fie îl monitorizează în mod regulat, în speranţa că nu va deveni cancer, fie îşi extirpă intestinul pentru a se asigura că nu vor face cancer în viitor, spun specialiştii.
„Niciuna dintre aceste opţiuni nu este deosebit de plăcută", a declarat joi Trevor Graham, profesor de genomică şi director al Centrului pentru evolţia cancerului, de la Institutul de Cercetare a Cancerului (ICR) din Londra, într-un comunicat.
„Boala Crohn şi colita ulcerativă sunt frecvente şi avem nevoie de instrumente mai bune pentru a identifica pacienţii cu cel mai mare risc de cancer intestinal. Testul şi algoritmul pe care l-am dezvoltat oferă persoanelor cu BII şi medicilor care le îngrijesc cele mai bune informaţii posibile, astfel încât să poată lua decizia corectă cu privire la modul de gestionare a riscului de cancer. Putem identifica cu exactitate acele persoane cu risc ridicat, liniştindu-i în acelaşi timp pe mulţi alţii”, a precizat cercetătorul.
Un algoritm inteligent calculează riscul
Testul utilizează secvenţierea genomică pentru a verifica numărul de copii de ADN din probe de excrescenţe precanceroase prelevate din mucoasa intestinului în timpul endoscopiei. Informaţiile obţinute în urma secvenţierii sunt apoi introduse într-un algoritm care va calcula riscul în funcţie de copiile de ADN modificate, alături de alte informaţii, cum ar fi dimensiunea excrescenţei, uşurinţa cu care a fost îndepărtată în timpul biopsiei şi gradul general de inflamare a intestinului.
În prezent, persoanelor cu BII li se oferă controale regulate pentru depistarea creşterilor precanceroase în mucoasa intestinului. Persoanele cu excrescenţe precanceroase (cunoscute sub denumirea de displazie de grad scăzut sau LGD) au aproximativ 30 % şanse de a dezvolta cancer intestinal în decurs de 10 ani. În cazul în care pacientul prezintă LGD, acesta este clasificat drept pacient cu risc ridicat şi i se oferă tratament pentru a preveni transformarea celulelor precanceroase în cancer intestinal.
Tratamentele recomandate în prezent sunt intervenţia chirurgicală de îndepărtare a intestinului, cu efecte secundare care schimbă viaţa pacientului, cum ar fi purtarea unei pungi stoma, sau monitorizarea regulată prin colonoscopii, care sunt invazive, consumatoare de timp şi provoacă îngrijorare şi anxietate pacienţilor, deoarece aceştia trăiesc cu teama că ar putea dezvolta cancer intestinal în viitor.
Singura modalitate de a identifica aceste celule precanceroase este prin biopsie, dar aceasta nu le indică medicilor care dintre celulele precanceroase vor deveni în cele din urmă cancer intestinal.
Oamenii de ştiinţă speră că testul i-ar putea scuti pe cei care prezintă un risc mult mai scăzut de stresul colonoscopiei regulate sau de impactul unei intervenţii chirurgicale pentru îndepărtarea colonului, care le-ar putea schimba viaţa.
În cadrul studiului, au fost prelevate probe de celule precanceroase de la 122 de pacienţi cu BII. Aproximativ jumătate dintre pacienţi au dezvoltat ulterior cancer intestinal la 5 ani după prelevarea probei, în timp ce cealaltă jumătate a rămas fără cancer după 5 ani. Toate eşantioanele au fost scanate complet pentru a se căuta modificări în structura şi numărul de copii ale ADN-ului. Oamenii de ştiinţă au constatat că pacienţii cu BII care au dezvoltat cancer intestinal au pierdut mai multe copii ale ADN-ului.
În cadrul studiilor viitoare, oamenii de ştiinţă speră să dezvolte testul dincolo de analiza probelor de excrescenţe prelevate din intestin, pentru o metodă mai puţin invazivă, cum ar fi prelevarea unei mostre de sânge.
„Pacienţii cu boli inflamatorii intestinale prezintă un risc mai mare de a dezvolta cancer colorectal decât persoanele fără boli intestinale inflamatorii şi trebuie să fie evaluaţi cu colonoscopii regulate pentru a încerca să detecteze semne timpurii de cancer. Aceste teste sunt dificile şi neplăcute pentru pacienţi, imperfecte în detectarea modificărilor precoce ale cancerului şi costisitoare pentru serviciile de sănătate", explică prof. Ailsa Hart, lider al unităţii de cercetare a bolilor inflamatorii intestinale de la spitalul St Mark's National, una dintre autoarele studiului.
„Dacă sunt detectate semne timpurii de cancer, se recomandă intervenţia chirurgicală, care implică îndepărtarea colonului. Găsirea unor modalităţi mai inteligente de evaluare a colonului este foarte necesară. Aici descriem un biomarker potenţial, care poate fi transpus cu uşurinţă în practica clinică, pentru a îmbunătăţi evaluarea pacienţilor cu BII şi semne timpurii de cancer pentru a ajuta la decizia de intervenţie chirurgicală”, a mai precizat cercetătoarea.
Tratamentul pentru cancerul intestinal are şanse mult mai mari de a fi eficient dacă boala este depistată mai devreme. Sindromul Crohn sau colita reprezintă un risc cunoscut pentru cancerul intestinal, dar riscul variază foarte mult de la o persoană la alta, iar până acum s-a adoptat o abordare unică pentru prevenirea acestuia, spune dr. Ian Foulkes, director executiv de cercetare şi inovare la Cancer Research UK.
Potrivit acestuia, „secvenţierea genomului este în prezent mult mai ieftină şi mai răspândită decât oricând înainte şi schimbă modul în care privim cancerul. Obţinerea unei citiri complete a ADN-ului tumoral înseamnă că putem avea o imagine mult mai completă a modului în care a început cancerul unei persoane şi cum este probabil să se schimbe în timp. Cu ajutorul acestei cercetări, ne putem concentra resursele pe tratarea persoanelor cu BII care prezintă un risc foarte ridicat, economisind timp şi bani valoroşi pentru serviciile de sănătate. Putem, de asemenea, să le oferim celor cu risc mai scăzut linişte sufletească şi să eliminăm teama de cancer intestinal în viitor”, a precizat acesta.
