Postul intermitent mai precis dieta care presupune ca persoana să sară peste micul dejun şi să mănânce într-un interval de 8 ore, iar apoi, în următoarele 16 ore să nu consume nimic, poate ajuta la prevenirea şi gestionarea bolilor cronice, cum ar fi diabetul şi bolile de inimă.
Un nou studiu s-a aplecat asupra postului intermitent, demonstrând că ora din zi la care se serveşte masa este la fel de importantă pentru sănătate ca şi alimentele consumate. Intermittent Fasting sau regimul 16:8 este uşor de urmat, fiindcă necesită mai puţină matematică mentală decât numărarea caloriilor. Este un tip de dietă care limitează consumul de alimente la un anumit număr de ore în fiecare zi, fiind extrem de folosit pentru a pierde în greutate.
„Postul intermitent poate îmbunătăţi somnul şi calitatea vieţii unei persoane, dar poate reduce riscul de obezitate, diabet şi boli de inimă”, a declarat cercetătoarea Satchidananda Panda, de la Institutul Salk pentru Studii Biologice din California.
În studiul lor, californienii au analizat ştiinţa din spatele consumului limitat de alimente în acest interval de timp, analizat şi studiile anterioare şi au ajuns la concluzia că atunci când mâncarea era limitată la mai puţin de 12 ore pe zi, somnul şi calitatea vieţii s-au îmbunătăţit. În acelaşi timp, riscurile pentru boli de inimă şi ficat şi obezitate au scăzut.
Cercetări recente au arătat că hormonii şi metabolismul cresc şi scad în diferite momente ale zilei. Alinierea meselor cu ceasul intern al corpului poate optimiza sănătatea şi reduce riscul de afecţiuni cronice.
„A mânca la întâmplare rupe sincronia programului nostru intern şi ne predispune la boli. Postul intermitent este un stil de viaţă pe care oricine îl poate adopta. Acesta permite tuturor să ducă o viaţă sănătoasă”, a spus Satchidananda Panda.
Dr. Cezar Amititeloaie, medic specialist cardiolog, spune despre postul intermitent, cel mai în vogă trend în nutriţie, că nu este o dieta în sine, ci o schimbare de comportament alimentar.
,,Are numeroase beneficii pentru sănătate: determină scădere în greutate, amplifică nivelul hormonului de creştere, care stimulează dezvoltarea masei musculare. Ajută la menţinerea şi repararea sistemului digestiv, scade riscul multor boli cronice inflamatorii, scade tensiunea arterială şi îmbunătăţeşte adaptarea inimii la efort. Stimulează autofagia, procesul de reciclare a proteinelor uzate, scăzând riscul de cancer. Stimulează producţia de neuroni tineri şi reduce riscul de depresie şi boli neurodegenerative, Parkinson, Alzheimer”, a precizat cardiologul român Cezar Amititeloaie, într-un material video pe youtube.
