Cercetătorii de la Universitatea Tampere, din Finlanda, au atins o etapă importantă în diagnosticarea bolilor de inimă. Bazându-se pe descoperiri pe care le-au făcut anterior în predicţia riscului de moarte cardiacă subită, ei au dezvoltat acum o metodă inovatoare care poate detecta mai uşor şi cu o mai mare precizie insuficienţa cardiacă congestivă.
Conform unui studiu publicat recent în Heart RhythmO2, insuficienţa cardiacă congestivă poate fi detectată prin analizarea intervalelor dintre bătăile succesive ale inimii (R-R), care pot fi măsurate nu numai cu echipamente profesionale, ci şi cu ceasuri inteligente şi monitoare pentru ritmul cardiac.
Noua metodă se bazează pe analiza avansată a seriilor de timp dezvoltată de grupul de cercetare Quantum Control and Dynamics condus de profesorul Esa Räsänen. Această analiză permite investigarea dependenţelor dintre intervalele dintre bătăile inimii la diferite scări temporale, împreună cu alte caracteristici complexe tipice diferitelor boli cardiace.
Echipa de medici cardiologi şi specialişti a analizat mai multe baze internaţionale de date care conţin înregistrări de electrocardiograme (EKG) pe termen lung de la subiecţi de control sănătoşi şi pacienţi care suferă de boli de inimă. Studiul s-a axat în special pe distingerea pacienţilor cu insuficienţă cardiacă congestivă de subiecţii de control sănătoşi şi de pacienţii cu fibrilaţie atrială. Noua metodă a fost capabilă să detecteze insuficienţa cardiacă congestivă cu o precizie de 90 %, demonstrând eficacitatea şi siguranţa acesteia ca instrument de diagnostic.
Monitorizare cardiacă mai accesibilă
În prezent, diagnosticarea insuficienţei cardiace congestive necesită adesea tehnici de imagistică costisitoare şi consumatoare de timp, cum ar fi ecocardiografia, cunoscută şi sub denumirea de ecografie cardiacă. Detectarea insuficienţei cardiace congestive doar pe baza intervalelor dintre bătăi a fost până acum extrem de dificilă sau practic imposibilă la pacienţii cu un ritm sinusal (normal/regulat). În schimb, fibrilaţia atrială este mult mai uşor de detectat şi poate fi deja identificată utilizând multe dintre dispozitivele disponibile pe piaţă.
Noua metodă oferă un mijloc mult mai uşor şi mai eficient din punct de vedere al costurilor pentru depistarea insuficienţei cardiace congestive, de exemplu, cu ajutorul dispozitivelor de măsurare a ritmului cardiac şi al ceasurilor inteligente destinate consumatorilor. Acest lucru ar putea duce la detectarea mai timpurie a bolilor cardiace, îmbunătăţind astfel tratamentul şi prognosticul pacienţilor.
„Noua metodă deschide noi oportunităţi pentru îngrijirea digitală a sănătăţii şi automonitorizarea pacienţilor”, a declarat joi autorul principal al studiului, cercetătorul doctoral Teemu Pukkila, într-un comunicat.
„Descoperirile noastre deschid calea pentru detectarea precoce a insuficienţei cardiace congestive folosind echipamente uşor disponibile, eliminând necesitatea unor proceduri complexe de diagnosticare”, spune medicul cardiolog Jussi Hernesniemi, care a participat la studiu şi lucrează, de asemenea, spitalul de Inimă Tays.
Metodele dezvoltate de grupul Quantum Control and Dynamics au fost utilizate anterior, printre altele, pentru a detecta moartea cardiacă subită şi pentru a evalua pragurile fiziologice în sporturile de anduranţă.
Următorul pas pentru cercetători este să valideze rezultatele cu date mai ample şi să examineze modul în care metode similare ar putea detecta mai precis şi alte boli cardiace.
Rezultatele sunt un indiciu promiţător că algoritmii avansaţi pot revoluţiona diagnosticarea şi tratamentul bolilor cardiovasculare.
