Grosimea retinei ar putea fi un indicator timpuriu al unor boli precum diabetul zaharat de tip 2 şi demenţa, potrivit unui studiu publicat miercuri de o echipă de cercetători internaţionali condusă de Institutul australian de cercetări medicale Walter and Eliza Hall (WEHI).
Cercetătorii de la WEHI au efectuat unul dintre cele mai mari studii din lume din domeniul oftalmologiei pentru a descoperi noi informaţii despre grosimea retinei, subliniind potenţialul acesteia în detectarea precoce a unor boli comune.
Ei au analizat peste 50.000 de examinări oculare pentru a înţelege mai bine modul în care diferenţele între retinine sunt legate de anumite boli.
Realizând hărţi ale retinei cu detalii fără precedent, cercetătorii au descoperit că subţierea retinei este legată de afecţiuni comune, inclusiv diabetul zaharat de tip 2, demenţa şi scleroza multiplă.
O fereastră către creier
Retina, stratul de ţesut sensibil la lumină din spatele ochiului, face parte din sistemul nervos central (SNC), care cuprinde creierul şi măduva spinării.
Multe afecţiuni sunt legate de degenerarea sau perturbarea acestui sistem critic, inclusiv afecţiuni neurodegenerative precum demenţa şi tulburări metabolice precum diabetul.
La nivel mondial, numai afecţiunile neurologice reprezintă una dintre principalele cauze ale handicapului şi bolii, peste 3 miliarde de persoane, adică 43% din populaţia lumii, trăind cu o afecţiune legată de creier.
Subţierea retinei sau degenerarea reţelei se referă la pierderea treptată a ţesutului din retină.
Vicki Jackson, liderul noii cercetări de la WEHI, a declarat că rezultatele arată că imagistica retinei ar putea fi utilizată ca o fereastră către sistemul nervos central pentru a ajuta la gestionarea bolilor.
„Măsurătorile la scară fină dezvăluie noi detalii esenţiale despre conexiunile dintre subţierea retinei şi o serie de afecţiuni comune”, a declarat Jackson într-un comunicat.
Studiul a identificat, de asemenea, noi factori genetici care influenţează grosimea retinei, care joacă probabil un rol în creşterea şi dezvoltarea retinei unei persoane.
„Această cercetare subliniază potenţialul grosimii retinei de a acţiona ca un biomarker de diagnostic pentru a ajuta la detectarea şi urmărirea progresiei a numeroase boli”, a adăugat ea.
Echipa, care a inclus cercetători din Regatul Unit şi Statele Unite, a utilizat inteligenţa artificială (AI), aplicată pe populaţii mari de date imagistice ale retinei şi a comparat informaţiile despre genetica şi sănătatea fiecărei persoane pentru a dezvălui legături fără precedent cu boala şi a crea cele 50.000 de hărţi cu măsurători în peste 29.000 de puncte din fiecare retină.
Hărţile detaliate au permis echipei să identifice 294 de gene care influenţează grosimea retinei şi joacă un rol important în aceste boli.
Cercetătorii au afirmat că descoperirile deschid noi posibilităţi de utilizare a imagisticii oculare de rutină ca instrument de depistare şi gestionare a bolilor.
Hărţi retiniene multiple ale unui singur ochi, albul indicând zonele în care retina este cea mai groasă, iar zonele colorate reprezentând regiunile mai subţiri ale retinei. Cercetarea WEHI a identificat 294 de gene care influenţează conturul acestor hărţi retiniene şi a identificat zone specifice ale hărţilor legate de boală. Credit: WEHI, 4 februarie 2025
AI, o cale rapidă spre viitor în materie de diagnosticare
Conducătorul studiului profesorul şi bioinformatician, Melanie Bahlo AM, a declarat că studiile anterioare au indicat corelaţii între grosimea retinei şi boală, dar descoperirile echipei sale bazate pe AI aruncă o lumină mai profundă asupra anatomiei spaţiale complexe a retinei şi rolul acesteia în boli.
„Tehnologii precum AI alimentează descoperirea, iar atunci când sunt fuzionate cu minţi strălucite, există o capacitate extraordinară de a transforma datele mari ale populaţiei în informaţii de mare anvergură”, a declarat prof. Bahlo, şef de laborator la WEHI. „Nu a existat niciodată în istorie un moment în care această combinaţie puternică - tehnologie, date mari şi minţi strălucite - să se unească pentru a promova sănătatea umană”.
Cercetarea consolidează domeniul în creştere al oculomicii (utilizarea ochiului pentru diagnosticarea stărilor de sănătate) ca o abordare emergentă, puternică şi neinvazivă pentru prezicerea şi diagnosticarea bolilor.
În cadrul studiului au fost implicaţi numeroşi colaboratori, inclusiv UK Biobank (imagini retiniene), Universitatea din Washington (procesarea datelor imagistice cu ajutorul inteligenţei artificiale), Institutul de Cercetare Medicală Lowy (analiza asocierii bolilor), precum şi Spitalul de ochi Moorfields şi University College London (expertiză clinică).
Cercetarea, publicată miercuri în revista Nature Communications, a fost finanţată de Institutul de cercetări medicale Lowy.
