Fibromul uterin este cea mai frecventă tumoră a sistemului reproductiv feminin. Peste 30% din femei descoperă că suferă de unul sau mai multe fibroame uterine. Medicul cu cea mai mare experienţă din Europa în terapia prin embolizare, Rareş Nechifor, a adus România pe plan internaţional, pentru că a efectuat peste 8000 de embolizări în fibroame uterine, astfel România a devenit cunoscută în întreaga Europă. Printr-o procedură minim invazivă nonchirurgicală de radiologie intervenţională, medicul a scutit de operaţii mii de femei. ,,Radiologia intervenţională este inclusă în protocoalele terapeutice, în activitatea medicală curentă a oricărui spital modern din Europa şi din lume”, a precizat pentru 360medical.ro Dr. Rareş Nechifor, medic primar radiologie intervenţională.
Doctorul Rareş Nechifor s-a specializat în Franţa, dar a revenit în România şi cu o experienţă de peste 20 de ani, a format peste 300 de radiologi intervenţionişti din 27 de ţări ale lumii, doar 20 fiind din ţara noastră, deşi medicul şi-ar fi dorit să fie mai mulţi radiologi români.
,,Hai să spunem că o problemă a radiologiei intervenţionale este aceea că noi provenim din zona de radiologie, o specialitate paraclinică, de diagnostic. Mai întâi învăţăm să folosim aparatele radiologice, să dăm diagnostice pe CT, pe RMN, pe ecografie. Mulţi dintre medici tinerii ce se pregătesc preferă să rămână la acest nivel. Să fie medici ce dau rezultate. Pentru că radiologia intervenţională intră după aceea în zona de terapie în care ne asumăm nu un rol de diagnostic, ci de terapeut, de medic, undeva la joncţiunea între medicina clinică şi cea chirurgicală, poate suntem mai aproape de chirurgie, dar este un cu totul alt statut. Şi altă abordare. Nu întotdeauna medicii vor să treacă dintr-o zonă mai confortabilă, a diagnosticului, într-o zonă de asumare importantă a responsabilităţii, aceea a terapiei”, a explicat dr. Rareş Nechifor.
Cu ajutorul procedurilor endovasculare se poate ajunge la diferite organe, navigând prin interiorul vaselor de sânge
,,Putem să ajungem în creier, în plămân, în inimă, în rinichi, ficat, în picioare, la nivelul uterului, prostatei, oriunde este o problemă pe care o putem rezolva endovascular”, a spus dr. Rareş Nechifor.
Există şi proceduri de radiologie intervenţională nonvasculare, cu ajutorul cărora medicii pot ajunge până în organul afectat fără a mai fi necesară incizia chirurgicală.
,,Niciodată nu mergem în orb. Avem un echipament necesar, angiograf, ce ne permite să vizualizăm vasele de sânge şi cu ajutorul substanţei de contrast noi navigăm pe nişte drumuri foarte clare şi cunoscute”, a afirmat dr. Rareş Nechifor.
De la nivelul braţului până la nivelul uterului sunt necesare 15 secunde să ajungă endovascular radiologii intervenţionişti.
În Anglia, în urma unui studiu pe 2000 de paciente cu fibrom uterin, intervievate înainte de a intra în cabinetul de ginecologie pentru consult şi la ieşirea din cabinet, a reieşit că 70% dintre paciente au primit ca primă indicaţie histerectomia.
Mai puţin de 5% dintre paciente au aflat despre embolizare ca o soluţie alternativă de terapie a fibroamelor. După consult, pacientele au primit informaţii detaliate despre fiecare alternativă terapeutică şi 90% şi-au schimbat alegerea şi au ales procedura minim invazivă de embolizare.
De ce se întâmplă lucrul acesta, dr. Rareş Nechifor explică: ,,procedurile endovasculare nu aparţin ginecologiei, nu sunt efectuate de medicul ginecolog, şi-atunci în primul rând nu le cunoaşte, chiar nu le cunoaşte, nu le practică şi poate să le perceapă ca o procedură concurentă pentru ceea ce face acesta. Însă medicina este pentru pacient, nu pentru medic. Medicina trebuie să ofere pacientului soluţiile cele mai bune şi potrivite, nu este un loc de muncă a unei persoane ce vinde şi prestează ceea ce a învăţat să facă”.
Medicina trebuie să ofere pacientului soluţiile cele mai bune şi potrivite şi nu de puţine ori esre nevoie de echipe interdisciplinare, în care medici de diferite specialităţi să colaboreze în rezolvarea unui caz.
În ceea ce priveşte tratarea fibroamelor uterine, histerectomia este efectuată de mai mult de 100 de ani, dar există anumite complicaţii şi consecinţe importante.
,,60% dintre femeile ce fac histerectomie dezvoltă ulterior depresii, tulburări de relaţionare în cuplu, lucruri foarte importante, dar total ignorate”, a atras atenţia dr. Rareş Nechifor.
Societatea Americană de Ginecologie a dezvoltat un ghid care arată când trebuie făcută histerectomia şi 70% dintre procedurile de histerectomie efectuate în Statele Unite nu îndeplinesc acel ghid.
,,Dacă vorbim de standardul procedurii oferite, este histerectomia. Dar dacă vorbim de standardul ştiinţific argumentat, nu este histerectomia în niciun caz”, a subliniat dr. Rareş Nechifor.
