În ultimii 10 ani, numeroase ţări au făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte creşterea ratelor de alăptare exclusivă la sân. În România, rata alăptării exclusive în primele 6 luni de viaţă a bebeluşilor s-a triplat în ultimii 10 ani. Cu toate acestea, sunt posibile progrese şi mai mari atunci când alăptarea este protejată şi sprijinită, în special la locul de muncă. Cu ocazia Săptămânii Mondiale a Alăptării din acest an Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a subliniat necesitatea unui sprijin mai mare pentru alăptare la toate locurile de muncă, pentru a susţine şi îmbunătăţi progresele înregistrate în ceea ce priveşte ratele de alăptare la nivel mondial. Asociaţia Română pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF) desfăşoară de 10 ani Programul educaţional ,,Şcoala Familiei Mele” prin cabinetele de medicina de familie, cu practică majoritar pediatrică.
,,O mamă care alăptează este o mamă care va avea un risc mai mic de cancer de sân. O mamă care alăptează este o mamă care nu ajunge atât de repede la probleme cu care noi ne confruntăm toată ziua în cabinetele noastre, anxietate, stres şi epuizare. Procentul mamelor care ajung să dezvolte depresie post-partum dacă alăptează este mult mai mic decât al mamelor care nu alăptează”, a declarat pentru 360medical.ro dr. Valeria Herdea, medic de familie şi preşedintele AREPMF.
Medicul a subliniat că o mamă care alăptează va avea un risc mai mic de cancer de sân.
,,În urma consilierii mamelor pentru alăptare am ajuns la un procent de peste 55% ceea ce este foarte mult”, a mărturisit dr. Valeria Herdea, specificând că studiile arată că există un procent mare de mame extrem de anxioase.
,,Lupta mare este pentru naştere naturală, în contextul în care în marile oraşe se ajunge chiar şi la 70% naşteri prin cezariană. Fibroamele care apar post-intervenţie cezariană sunt mult mai frecvente”, a precizat medicul de familie care pledează pentru naşterea matură, atunci când este posibil şi pentru alăptarea exclusivă la sân.
Există situaţii în care mamele pierd startul alăptării la sân din cauza faptului că nu e cineva alături de ele să le explice cu răbdare ce au de făcut. Mamele stau maxim două-3 zile în maternitate, după care se duc acasă, unde trebuie să se descurce cu bebeluşul şi apelează la consilieri în alăptare.
,,În maternitate lucrurile se derulează ritm foarte rapid. Ajunsă acasă, mama constată că este singură faţă în faţă cu bebeluşul şi are nevoie să ştie ce să facă. Este bine că s-a dezvoltat, din fericire, chiar şi acest sistem de consiliere în alăptare. Încurajez cadrele medicale să parcurgă aceste cursuri, să nu acţioneze oameni nepregătiţi profesional. Există, din păcate, şi oameni care nu sunt pregătiţi profesional şi care de foarte multe ori induc mama în eroare”, a atras dr. Valeria Herdea.
În opinia preşedintei Asociaţiei Române pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie nu există mamă care nu poate alăpta.
,,De-a lungul carierei am avut două situaţii în care mame care au adoptat copiii la vârstă foarte mică, au reuşit să alăpteze. Este un proces voliţional, divin, explicat de ştiinţă până la un punct. Au reuşit să alăpteze mame care nu au avut nicio altă pregătire hormonală pentru a prelua acea sarcină de a creşte bebeluşul decât faptul că l-au primit foarte repede în situaţii dramatice”, a povestit dr. Valeria Herdea.
Primele săptămâni după naştere sunt cruciale în a menţine alăptarea exclusivă la sân. Depresia postpartum este cel mai mare factor de risc pentru sinuciderea maternă şi pruncucidere, uciderea unui copil în decurs de un an de la naştere, potrivit unui studiu.
