Bolile cardiovasculare reprezintă un risc major pentru infecţia cu SARS-CoV-2. În prezent, între 10 şi 12% dintre infecţiile cu coronavirus sunt asociate cu boli cardiovasculare. Iar hipertensiunea arterială reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori de risc. Date iniţiale ale mai multor studii derulate la nivel internaţional au arătat că o persoană hipertensivă care se îmbolnăveşte de COVID-19 are un risc de mortalitate de două ori mai mare comparativ cu una care nu suferă de hipertensiune arterială. As. univ. dr. Alexandru Cotoban, medic specialist cardiolog la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti a precizat că ,,un pacient vârstnic cu multiple comorbidităţi cardiovasculare poate ajunge la o rată de mortalitate de 30-40%”.
În România peste 7,4 miilioane de oameni suferă de hipertensiune arterială, cel mai prevalent factor de risc cardiovascular din populaţia generală.
,,Mortalitatea globală a pacienţilor diagnosticaţi cu infecţia cu SARS-COV 2 pare să fie în jurul valorii de 5%. Încă de la începutul epidemiei, medicii au remarcat o mortalitate mult mai mare în cazul pacienţilor cu boli cardiovasculare. Sigur şi vârsta în sine contează foarte mult în ceea ce priveşte rata de mortalitate, 1 din 10 pacienţi cu vârsta peste 65 de ani având un risc de mortalitate de 10% şi această mortalitate creşte până la 25% la pacienţii peste 80 ani. Impactul bolilor cardiovasculare asupra acestei rate de mortalitate este unul foarte important”, a spus as. univ. dr. Alexandru Cotoban.
Boala cardiacă ischemică, insuficienţa cardiacă, aritmiile preexistente, fumatul pot creşte rata de mortalitate de 2-4 ori în unele cazuri. Potrivit medicului cardiolog, prezenţa hipertensiunii arteriale (HTA) la pacientul cu COVID-19 reprezintă un risc de mortalitate de două ori mai mare.
,,În momentul acesta este neclar care e influenţa vârstei asupra ratei de deces la pacientul cu HTA. Pacienţii mai vârstnici au mai des HTA şi de aici neclaritatea legată de cât de importantă este prezenţa HTA în evoluţia bolii COVID-19. Date interesante în schimb ne arată că pacientul care are hipertensiune arterială necontrolată suficient prin medicamente sau care are HTA neglijată complet în lipsa medicaţiei specifice prezintă un risc de 2 -3 ori mai mare comparativ cu pacientul hipertensiv controlat pe parcursul bolii cu COVID-19”, a spus dr. Cotoban.
În ceea ce priveşte tratamentul cu inhibitorii enzimei de conversie şi blocanţii receptorilor de angiotensină, societăţile de cardiologie europene şi americane recomandă continuarea tratamentului la pacienţii cu COVID-19. Cei care dezvoltă hipotensiune pe parcursul evoluţiilor vor urma indicaţiile standard de reducere a dozelor sau de sistare a medicaţiei antihipertensive.
,,Momentan nu există date certe legate de ce anume ar trebui să primească pacienţii cu COVID-19 dacă în decursul evoluţiei lor pe parcursul spitalizării dezvoltă hipertensiune cu necesitate de tratament, dacă există o siguranţă în administrarea sartanilor sau inhibitorilor la aceşti pacienţi. Nici nu ştiu dacă vom avea vreodată acest răspuns”, a spus dr. Alexandru Cotoban.